Valul noilor reglementări europene din 2024: Cum se schimbă regulile jocului pentru afacerile din UE în următorii ani

Obiectiv: reglementarea dezvoltării și utilizării sistemelor de AI

Adoptat în premieră mondială, Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (denumit informal AI Act) introduce restricții și obligații privind dezvoltarea, comercializarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială, în special a celor cu grad ridicat de risc.

În viziunea experților, acest act normativ are un efect disruptiv comparabil cu GDPR, pentru că se adresează unei tehnologii în plină expansiune, influențând trans-sectorial domenii precum: finanțe și asigurări (scoringul de credit va fi supus unor cerințe de transparență și corectitudine algoritmică), sănătate și farma (sistemele de diagnostic asistat de AI sau dispozitivele medicale inteligente trebuie să treacă prin evaluări stricte de conformitate), zona de recrutare și relații de muncă (AI folosită pentru selecția candidaților va trebui să respecte interdicții legate de profilare abuzivă, de exemplu), retail & marketing (reguli clare împotriva manipularii emoționale prin AI) și administrație publică (identificarea biometrică și supravegherea în masă, reglementate și, în mare parte, interzise).

• Multe dintre prevederile regulamentului european se vor aplica însă etapizat: în februarie încep să se aplice primele capitole (practicile interzise, obligații minime de alfabetizare AI), în august intră în vigoare prevederile despre autorități de notificare, modelele AI de uz general, Oficiul pentru AI și sancțiunile, iar despre o aplicare generală putem vorbi abia din august 2026. 
• Companiile expuse la tehnologii de AI – în special bănci, operatori din sănătate, companii din IT&C, producători de software industrial, dar și IMM-uri inovatoare – trebuie să-și aloce resurse încă din 2024-2025 pentru a pregăti procese de audit și mapare a riscurilor. Nerespectarea obligațiilor din AI Act poate atrage amenzi de până la 7% din cifra de afaceri globală a firmei.

Obiectiv: combaterea spălării banilor

Regulamentul (UE) 1.624/2024 a fost introdus pentru a elimina o vulnerabilitate majoră în materie de spălare a banilor – tranzacțiile de mare valoare, efectuate în numerar. Începând cu 10 iulie 2027, plățile în numerar care depășesc 10.000 euro vor fi interzise în toată Uniunea. În plus, pentru tranzacțiile de cel puțin 3.000 euro, identificarea devine obligatorie. Statele membre au libertatea de a stabili și praguri mai restrictive (sub 10.000 euro), cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene.

Cine va resimți cel mai mult schimbarea:

• comercianții de bunuri de lux (bijuterii, ceasuri de colecție, autoturisme exclusiviste), galeriile de artă și casele de licitații;
• retailul cu volume de încasări ridicate (de ex., electronice scumpe, comerț auto);
• prestările de servicii cu costuri semnificative (clinici private de top, servicii de arhitectură etc.).

Aceste afaceri vor fi obligate să implementeze proceduri clare privind plata electronică și să documenteze în mod riguros tranzacțiile. Fiecare stat membru își va stabili propriul sistem sancționator, care, potrivit textului din Regulament, trebuie să fie „proporțional, descurajant și să garanteze respectarea noii reguli”.

Obiectiv: un răspuns direct la preocupările globale privind drepturile omului

Pentru a combate abuzurile la nivel global, UE a decis să interzică introducerea pe piața unică a produselor fabricate prin muncă forțată. Regulamentul (UE) 2024/3015 a fost publicat recent și se va aplica începând cu 14 decembrie 2027, însă anumite dispoziții – în special cele privind crearea de infrastructuri administrative și portaluri de raportare – se aplică chiar din decembrie anul acesta, pentru ca mecanismele să fie operaționalizate la timp.

Industrii afectate și cum se va controla lanțul de aprovizionare

• textile, confecții, încălțăminte: somenii în care lanțurile de producție se extind în țări cu risc ridicat de muncă forțată;
• sectorul agricol și cel al materiilor prime: cafea, cacao, minerale rare, toate pot proveni din zone cu practici de exploatare;
• electronice (inclusiv IT și dispozitive mobile): Subcontractări în regiuni unde legislația locală permite condiții de muncă discutabile.

Statele membre trebuie să desemneze autorități naționale care să investigheze potențiale încălcări. Odată confirmată utilizarea muncii forțate, produsele vizate vor fi retrase de pe piață sau blocate la intrarea în UE. Pentru companii, noul regulament generează costuri suplimentare cu audituri și verificări, dar, în același timp, aduce șansa de a-și îmbunătăți reputația globală, consolidându-și angajamentele de responsabilitate socială.

Obiectiv: un pas important către economia circulară

Adoptată cu scopul de a reduce risipa de resurse și deșeuri, Directiva (UE) 2024/1799 prevede consolidarea dreptului consumatorilor de a-și repara bunurile, în locul înlocuirii acestora cu produse noi. Se urmărește promovarea unui consum durabil, compatibil cu Planul de Acțiune pentru Economia Circulară și cu Noua Agendă pentru Consumatori a UE.

Elemente centrale ale directivei: obligativitatea reparației, atunci când aceasta este posibilă și nu presupune costuri prohibitive; extinderea cu șase luni a perioadei de răspundere a vânzătorului după efectuarea unei reparații; formularul european de informare despre reparații, astfel încât consumatorii să înțeleagă clar care sunt costurile și condițiile; platformă online pentru a facilita accesul consumatorilor la reparatori și piese de schimb; obligația producătorilor de a informa consumatorii despre reparabilitatea produselor, în special în perioada de garanție.

Directiva trebuie transpusă în legislația națională până la 31 iulie 2026. După acest termen, statele membre vor stabili amenzi și mecanisme de sancționare pentru actorii care nu respectă dreptul la reparație. Cine are de câștigat și cine trebuie să se adapteze:

• IMM-urile și atelierele locale de reparații au o oportunitate pentru dezvoltare;
• producătorii de electronice, electrocasnice, autoturisme vor trebui să-și regândească structura post-vânzare, să asigure disponibilitatea pieselor și să ofere transparență consumatorilor;
• retailerii care comercializează produse de folosință îndelungată (televizoare, frigidere, laptopuri) vor fi nevoiți să furnizeze în mod clar informații despre opțiunile de reparație și să poată prelua produsul în vederea service-ului.

Obiectiv: dincolo de produsele cu consum energetic – un nou cadru extins

Spre deosebire de Directiva 2009/125/CE, care se axa exclusiv pe eficiența energetică, Regulamentul (UE) 2024/1781, se aplică unei game mult mai vaste de bunuri. Accentul se pune pe proiectare ecologică, durabilitate, reparabilitate și reciclabilitate, toate cuprinse într-un concept nou: Pașaportul Digital al produsului. Ce este Pașaportul Digital și de ce contează:

• informații despre tot ciclul de viață al unui produs: sursa materiilor prime, amprenta de carbon, elemente de sustenabilitate și instrucțiuni de reparație;
• bază de date pentru consumatori, autorități și parteneri de afaceri, oferind transparență despre origine și materialele utilizate;
• intrarea pe piața UE va fi condiționată de existența acestui pașaport, conform regulamentului publicat la 13 iunie 2024.

Comisia Europeană va adopta, până la 19 iulie 2025, un prim plan de lucru care va stabili categoriile de produse prioritare (metalurgie, textile, detergenți, echipamente IT&C etc.). Ulterior, se vor emite acte delegate cu cerințe specifice. De regulă, operatorii economici vor avea la dispoziție 18 luni pentru a se conforma fiecărui set de reguli.

Impact major în lanțurile de aprovizionare:

• industria auto, producția de electrocasnice, sectorul IT&C: vor fi nevoite să-și documenteze întreaga amprentă de producție și să introducă mecanisme de trasabilitate digitală;
• comerțul online (marketplaces): trebuie să verifice dacă produsele listate îndeplinesc cerințele prevăzute de regulament, sub riscul excluderii de la vânzare;
• IMM-urile din producție vor resimți un efort semnificativ de adaptare, însă acesta poate fi transformat într-un avantaj competitiv, prin etichetarea clară și onestă a produselor.

Impact transversal și schimbarea modelului de business în UE

Privite în ansamblu, aceste reglementări adoptate în 2024 dezvăluie o tendință unitară de transformare a pieței unice europene către un model mai etic, transparent și sustenabil. Pentru companii, provocările sunt considerabile, dar și oportunitățile de diferențiere pe piață cresc. Câteva concluzii:

Privite în ansamblu, aceste reglementări adoptate în 2024 dezvăluie o tendință unitară de transformare a pieței unice europene către un model mai etic, transparent și sustenabil. Pentru companii, provocările sunt considerabile, dar și oportunitățile de diferențiere pe piață cresc. Câteva concluzii:

1. Noua legislație, în special AI Act și Regulamentul Ecodesign, impune transformări digitale accelerate, sisteme avansate de urmărire a fluxului de date și un plan coerent de asigurare a conformității.
2. Vor crește investițiile în soluții blockchain pentru trasabilitate, în infrastructura IT pentru generarea și gestionarea Pașaportului Digital și în software de management al conformității (compliance management).
3. Discutăm de o dezvoltare a pieței de consultanță și audit, de asemenea.
4. Val de inovație în industrii diverse: IMM-urile de reparații vor beneficia de un nou context favorabil (Directiva privind dreptul la reparație), start-up-urile de AI pot dezvolta produse centrate pe transparență și responsabilitate, dat fiind potențialul de piață al unor IA „responsabile”, producția locală poate cunoaște un reviriment, deoarece companiile mari preferă să-și apropie și să-și monitorizeze lanțurile de furnizare, pentru a evita riscurile de muncă forțată, dacă ne gândim la regulamentul privind interzicerea muncii forțate.
5. Se anunță amenzi puternice, de până la 7% din cifra globală (în cazul AI Act), la care se adaugă blocarea accesului pe piața UE (în cazul produselor suspectate de muncă forțată) sau chiar excluderea de la procedurile de achiziții publice (Regulamentul Ecodesign). După modelul GDPR, autoritățile de control, naționale și europene, vor avea un rol crescut de monitorizare și aplicare a sancțiunilor, așa cum se întâmplă deja în domeniul protecției datelor personale.

Multe dintre prevederi urmează să se aplice la intervale distincte: 2025, 2026, 2027. Nu este, însă, timp de pierdut. Companiile care amână implementările până în ultimul moment riscă să descopere că procesele de schimbare – de la configurarea noilor proceduri interne la formarea angajaților – durează mai mult decât și-au planificat. 

Prin adoptarea acestor reglementări în 2024, UE demonstrează o abordare ambițioasă – se dorește un mediu de afaceri în care tehnologia (inteligența artificială, soluțiile digitale), etica (interzicerea muncii forțate), sustenabilitatea (ecodesign, dreptul la reparație) și transparența (limite de numerar, pașaport digital al produselor) să devină pilonii definitorii. Dincolo de complexitatea și uneori dificultatea conformării, mediul privat trebuie să vadă în aceste norme șansa de a inova și de a-și consolida credibilitatea pe piața internă și internațională.

Astăzi, la fel ca în cazul GDPR-ului din 2018, cei care se pregătesc din timp își pot transforma conformarea într-un avantaj competitiv. În antiteză, cei care vor lăsa totul pe ultima sută de metri sau vor ignora importanța noilor reglementări riscă sancțiuni severe și, mai ales, un recul reputațional sever.