Pentru anul 2025 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România, prevede un proiect de HG pus în dezbatere luni la Ministerul Muncii.
Conform notei de fundamentare, piața muncii din România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, determinat de emigrarea masivă și de tendințele demografice negative. În 2024, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 26% față de 2023, ajungând la 543.440. Cu toate acestea, peste 311.000 dintre aceste locuri au rămas neocupate, ceea ce evidențiază o problemă structurală privind calificarea și disponibilitatea personalului.
Principalele domenii afectate sunt construcțiile, curieratul, comerțul și sectorul ospitalității. Spre exemplu, lucrările de construcții rezidențiale și nerezidențiale au raportat un deficit de 47.716 locuri de muncă.
Până la 30 noiembrie 2024, Inspectoratul General pentru Imigrări a eliberat 99.268 de avize de angajare/detașare, iar 5.957 de cereri erau în curs de procesare. Asta, în contextul în care contingentul pe 2024 a fost stabilit tot la nivelul de 100.000 de lucrători (inițial, în proiect fuseseră prevăzut un contingent de 140.000 de lucrători, dar Guvernul nu a aprobat această valoare, întrucât datele oficiale arătau că nu era nevoie de atât de mulți lucrători străini nou-admiși pe piața muncii). Numărul total al permiselor de ședere temporară pentru muncă în 2024 a fost de 102.777, față de 82.321 în 2023. Cele mai multe vize pentru angajare (55.087) au fost acordate cetățenilor din afara Uniunii Europene, dar 18.022 cereri au fost respinse.
Conform estimărilor, contingentul de lucrători străini pentru 2025 va reprezenta aproximativ 1,25% din totalul forței de muncă din România. Autoritățile subliniază importanța promovării imigrației legale și a managementului eficient al acestui proces, pentru a preveni munca fără forme legale și a maximiza beneficiile economice și sociale.Guvernul și-a propus să atragă forță de muncă din țările non-UE pentru a sprijini implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte inițiative finanțate prin fonduri europene.
Așa cum scriam, zilele trecute, în lipsa hotărârii de Guvern cu contingentul pentru 2025, cererile cererile de avize cu termen de soluționare în ianuarie, de exemplu, nu au cum să mai fie aprobate. Până la aprobarea contingentului, mai precis, chiar și cu eventualele amânări permise de lege, aprobarea cererilor este pusă sub semnul întrebării.
Atenție! Proiectul de HG trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte.