Prevenirea evaziunii și fraudelor: Patru noutăți de care să ții cont

1. Ample modificări la Legea evaziunii. Legea evaziunii a fost modificată, în data de 16 mai 2024, pentru a se putea pedepsi noi fapte de evaziune fiscală, dar și pentru a majora anumite pedepse pentru fapte care deja există. Printre altele, este vorba de: inclusiv nereținerea la sursă a impozitelor și contribuțiilor reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă penală, pedepse majorate pentru anumite fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, anumite fapte de evaziune sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de competența Direcţiei Naţionale Anticorupţie (marile cazuri de evaziune). Subiectele sunt detaliate în secțiunea specială de aici.

2. S-a introdus o nouă raportare fiscală ce vizează indirect comercianții online. Autoritățile au introdus o nouă raportare fiscală ce vizează indirect activitatea comercianților online, supranumită raportarea CESOP, care se aplică începând cu activitatea din 2024. De această dată, obligația de raportare revine prestatorilor de servicii de plăți online. Informațiile despre firmele care primesc plăți din alte state UE sunt colectate și raportate către sistemul CESOP. Măsura este necesară pentru ca administrațiile fiscale să aibă un instrument puternic și eficient care să le ajute la controalele de depistare a fraudelor de TVA din cadrul comerțului online în UE.

3. Reorganizarea Fiscului din 2024 are implicații și asupra Direcției antifraudă. Concret, au fost reintroduse funcțiile publice specifice în cadrul Direcției antifraudă, care existaseră până la începutul anului 2020. La acel moment, autoritățile spuneau că elimină funcțiile specializate tocmai pentru a ocupa posturile mai ușor, dar acum spun că este nevoie, totuși, de oameni cu cunoștințe specializate. Totodată, se prevede că în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală vor funcționa, în curând, și structuri județene.

4. Jurisprudență: Angajatorul e responsabil pentru o fraudă de TVA a salariaților doar dacă nu-și dovedește buna-credință. Mai merită amintită și o decizie a Curții de Justiție a UE, care a stabilit că, în cazul în care salariații emit facturi false, aceștia sunt cei care trebuie să achite TVA-ul aferent operațiunilor fictive, în măsura în care angajatorul demonstrează că a fost de bună-credință. În speța în care s-a pronunțat Curtea (Polonia) era vorba de un salariat care emitea facturi false în numele angajatorului său. Facturile erau vândute unor terți, iar aceștia le foloseau ulterior pentru a deduce TVA-ul pentru operațiunile fictive.