avocatnet.ro 
ACTUALIZARE (30.04.2024): Modelul și instrucțiunile raportării CESOP (formularul 396) au fost stabilite prin Ordinul Fiscului 825/2024, care se aplică începând cu operațiunile aferente trimestrului 1 din 2024.
__________
Mă refer la Directiva europeană 284/2020, care trebuia transpusă în legislația noastră până la finalul anului 2023 și pusă în aplicare efectiv de la 1 ianuarie 2024, așa cum am anunțat încă din 2021. Acest lucru se întâmplă cu întârziere, pentru că abia în 8 martie 2024 se fac modificări în acest sens, la Codul fiscal, prin Legea 33/2024.
Este vorba de crearea unui sistem european denumit CESOP, în care vor ajunge informațiile despre plățile transfrontaliere și beneficiarii lor - adică tranzacțiile în care plătitorul este într-un stat (consumatorul, de exemplu), iar beneficiarul plății este în alt stat (comerciantul din România, de exemplu). Informațiile trebuie raportate trimestrial de prestatorii de servicii de plăți online, în cazurile în care vorbim de firme care au primit minimum 26 de asemenea plăți într-un trimestru.
Astfel, în Codul fiscal s-a introdus articolul 321^2, care reglementează obligațiile pe care le au prestatorii de servicii de plată - adică instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronică, furnizorii de servicii poștale giro și instituțiile de plată.
„Prestatorii de servicii de plată sunt obligați să păstreze evidențe ale beneficiarilor plăților și ale plăților în legătură cu serviciile de plată pe care le prestează pentru fiecare trimestru calendaristic, pentru a permite organelor fiscale competente să efectueze controale privind livrările de bunuri și prestările de servicii care, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentul titlu (din Codul fiscal - n. red.), se consideră că au loc în România, în vederea atingerii obiectivului de combatere a fraudei în domeniul TVA.
Obligația (...) se aplică numai serviciilor de plată prestate în ceea ce privește plățile transfrontaliere. Se consideră că o plată este transfrontalieră în cazul în care plătitorul se află într-un stat membru, iar beneficiarul plății se află într-un alt stat membru, într-un teritoriu terț sau o țară terță. Obligația care le revine prestatorilor de servicii de plată (...) se aplică în cazul în care, în cursul unui trimestru calendaristic, un prestator de servicii de plată prestează servicii de plată care corespund unui număr de peste 25 de plăți transfrontaliere către același beneficiar al plăților”, este detaliat în Legea 33/2024.
Evidențele, care trebuie păstrate în format electronic de către firme, vor fi transmise la Fisc printr-un formular electronic până la sfârșitul lunii de după fiecare trimestru calendaristic (chiar dacă termenul pică într-o zi nelucrătoare). Modelul formularului și instrucțiunile sale de completare vor fi stabilite ulterior prin ordin al Fiscului. În esență, asta înseamnă că termenele pentru operațiunile din 2024 sunt:
- 30 aprilie, pentru trimestrul 1;
- 31 iulie, pentru trimestrul 2;
- 31 octombrie, pentru trimestrul 3;
- 31 ianuarie, pentru trimestrul 4.
Evidențele trebuie să cuprindă următoarele informații:
- codul BIC sau orice alt cod de identificare comercială care identifică fără echivoc prestatorul de servicii de plată;
- numele sau denumirea comercială a beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele prestatorului de servicii de plată;
- dacă este disponibil, orice cod de înregistrare în scopuri de TVA sau alt cod fiscal național al beneficiarului plății;
- codul IBAN sau, în absența codului IBAN, orice alt identificator care identifică fără echivoc și furnizează locația beneficiarul plății;
- codul BIC sau orice alt cod de identificare comercială care identifică fără echivoc și furnizează locația prestatorului de servicii de plată care acționează în numele beneficiarului plății, în cazul în care beneficiarul primește fonduri fără să aibă un cont de plăți;
- dacă este disponibilă, adresa beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele prestatorului de servicii de plată;
- detaliile privind orice plată transfrontalieră;
- detaliile privind orice restituire a unei plăți, astfel cum este identificată ca fiind legată de plățile transfrontaliere prevăzute la punctul anterior.
„Nu orice serviciu de plată este vizat de raportarea CESOP. Conform normelor europene în vigoare, sunt supuși obligației de raportare numai prestatorii de servicii de plată care execută operațiuni de plată și transferuri de fonduri în conturi de plăți, cei care execută operațiuni de plată acoperite de o linie de credit, cei care emit instrumente de plată și acceptă operațiuni de plată, precum și instituțiile de virament poștal care prestează servicii de plată. Nu vor face obiectul raportării, spre exemplu, serviciile de inițiere a plăților sau serviciile legate de funcționarea unui cont de plăți. (...)
Procesul de conformare este unul laborios și, având în vedere termenul scurt până la prima raportare, contribuabilii afectați de această nouă cerință trebuie să demareze rapid demersurile pentru a identifica toate plățile și tranzacțiile care ar putea intra sub incidența raportării, să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile pentru ca operațiunile să fie considerate raportabile și să evalueze dacă datele necesare în acest scop sunt disponibile, complete și corecte. Contribuția acestor măsuri la scăderea deficitului de colectare a TVA în România va fi vizibilă în timp, dar este necesară, având în vedere nivelul ridicat la care se află acest indicator în țara noastră”, au precizat Raluca Bâldea, Partener, și Monica Zipiș, Manager.
Informațiile despre firmele care primesc plăți din alte state UE vor fi colectate și raportate către sistemul CESOP. Măsura este necesară pentru a pune la dispoziția administrațiilor fiscale un instrument puternic și eficient care să le ajute la controalele de depistare a fraudelor de TVA din cadrul comerțului online în UE.
Dincolo de crearea cadrul legislativ național, autoritățile mai pregătesc și achiziția unui sistem informatic special (în esență, „partea românească” din sistemul CESOP).
Aceasta este a treia obligație declarativă prin care Fiscul poate să monitorizeze, cu ajutorul unor intermediari, activitatea derulată de comercianții online. Așa cum am scris deja cu alte ocazii, din ianuarie 2023 furnizorii de servicii poștale trimit lunar la Fisc informații despre comercianții online care trimit colete cu plata ramburs (declarația 395), iar începând cu anul 2023 operatorii de platforme online trimit anual la Fisc informații despre comercianții și prestatorii care le folosesc serviciile pentru a vinde produse și a presta servicii (raportarea DAC7 - formularul F7000).
ccgmau