Dezbaterile publice referitoare la posibila implementare a taxării inverse generalizate la TVA devin tot mai intense, specialiștii fiind împărțiți în două tabere. Dacă unii dintre ei consideră că această măsură este soluția la problema eficientizării colectării TVA de către Guvern, alții consideră că măsura ar produce probleme și mai mari. Citește articolul
Taxarea inversă generalizată la TVA a revenit, în aceste zile, în discuțiile publice legate de reforma fiscală pe care autoritățile noastre trebuie s-o aplice cât mai repede pentru a păstra România în ținta de deficit bugetar de 7% pentru 2025. Cum statul are nevoie de mai mulți bani la buget, specialiștii sunt de părere că introducerea taxării inverse generalizate ar fi cea mai bună soluție pentru a „împușca” două păsări dintr-un foc - creșterea încasărilor anuale din TVA și reducerea gap-ului uriaș de TVA. Singurul impediment ar fi că e nevoie de aprobarea Comisiei Europene, dar e greu de crezut că România ar putea fi refuzată. Citește articolul
Reforma TVA în Era Digitală (așa-numitul Pachet ViDA), în vigoare din 14 aprilie 2025, își propune, pe de o parte, să reducă frauda în domeniul TVA și să simplifice comerțul transfrontalier, dar și să reducă complexitatea administrativă prin implementarea unor cerințe standardizate de raportare digitală, gradual, până în anul 2035. Citește articolul
Contribuabilii care se consideră nedreptățiți, în contextul cercetării și pedepsirii penale a fraudelor majore de TVA, pot apela la Curtea Constituțională a României (CCR) și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), punctează avocații. Aceștia sunt de părere că transpunerea în legislația noastră a directivei europene supranumite „PIF” a fost făcută într-o manieră deficitară, astfel că pot apărea probleme când vine vorba de identificarea și pedepsirea fraudelor majore de TVA. Citește articolul
Transpunerea în legislația noastră a directivei supranumite „PIF” a fost făcută într-o manieră deficitară, atrag atenția avocații din cadrul PwC România. Deoarece nu se face referire la forma de vinovăție în cazul noii infracțiuni privind fraudele transfrontaliere de TVA, este posibil ca inclusiv simple greșeli la întocmirea declarațiilor de TVA să ducă la cercetări penale. Totuși, e bine de știut că firmele pot duce litigiile, dacă este cazul, până la Curtea de Justiție a UE. Citește articolul
Autoritățile au introdus o nouă raportare fiscală ce vizează indirect activitatea comercianților online, care se aplică începând cu activitatea din 2024, conform unei legi recent oficializate pentru transpunerea unei directive europene. De această dată, obligația de raportare revine prestatorilor de servicii de plăți online, scopul fiind combaterea fraudelor de TVA. Primul termen este la finalul lunii aprilie, astfel că este așteptată o implementare rapidă a măsurii și specialiștii atrag atenția că e nevoie de o analiză rapidă a situației la nivelul firmelor vizate. Citește articolul
În cazul în care salariații emit facturi false, aceștia sunt cei care trebuie să achite TVA-ul aferent operațiunilor fictive, în măsura în care angajatorul demonstrează că a fost de bună-credință, a hotărât marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță din Polonia. Citește articolul
România se menține pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere ușoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menționați. Citește articolul
Mai nou, fraudele transfrontaliere majore de TVA pot fi pedepsite cu închisoarea, după ce Parlamentul a dat o lege în acest sens prin care a transpus la noi directiva europeană supranumită „PIF”. Însă, conform reprezentanților Camerei Consultanților Fiscali (CCF), limbajul folosit de autorități ar putea face dificilă identificarea și pedepsirea efectivă a infractorilor. Citește articolul
Fraudele transfrontaliere de TVA (inclusiv tentativele de fraudare), prin care bugetul Uniunii Europene este „văduvit” de cel puțin zece milioane de euro, vor fi considerate infracțiuni pentru care făptașii vor risca între șapte și cincisprezece ani de închisoare, reiese dintr-o lege oficializată luni. Citește articolul