Droguri la volan: este propusă o lege și mai aspră după decizia ICCJ. Care sunt implicațiile

Pe scurt, Decizia 25/2025 stabilește că măsura în care șoferul prins cu urme de substanțe care i-ar putea afecta capacitatea de a conduce se află în această situație ori nu, poate fi dovedită numai în baza unei expertize medico-legale.

Aceasta, din cauză că, deși este posibil ca el să fi consumat droguri (de exemplu), este foarte posibil ca acestea să fie deja metabolizate de organism în momentul detectării, situație în care capacitatea de a conduce a persoanei respective nu este afectată.

Dar, pe de altă parte, ar putea fi. Ca atare, ICCJ a stabilit că numai prin metode științifice putem afla dacă șoferul în discuție se află dincolo sau dincoace de granița incapacității de a conduce. Pe scurt și pe înțelesul oricui, cam asta a decis ICCJ. Pentru cei care doresc, acest articol oferă mai multe detalii.

Revenind la recenta propunere legislativă, aceasta a fost depusă la Senat a doua zi după oficializarea Deciziei 25/2025, cu o rapiditate care denotă o grabă demnă de o cauză mai importantă, în condițiile în care, deși România este liderul statistic al accidentelor rutiere din Uniunea Europeană, cele legate de droguri reprezintă mai puțin de un procent din acestea.

Modificarea legislativă propusă prevede eliminarea sintagmei "sub influența" din actuala lege și înlocuirea acesteia cu o nouă formulare. Noua variantă a legii ar urma să conțină prevederea conform căreia "conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani".

Important de reținut, dacă această modificare va fi adoptată, ar putea schimba modul în care sunt investigate și judecate cazurile de conducere sub influența drogurilor, pentru că elimină exact nuanțarea legată de măsura în care substanțele detectate în sânge pot influența capacitatea de a conduce a persoanei respective.

Specialiștii susțin importanța probelor exacte

”Bătălia” pare a se purta pe sintagma ”sub influența” unor substanțe, în condițiile în care decizia ICCJ a tranșat modul de interpretare a acesteia, iar propunerea legislativă amintită o elimină de-a dreptul.

Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML), for științific coordonator al activității de expertiză medico-legală și-a exprimat, pe pagina sa de internet, un punct de vedere referitor la această dilemă.

Conform CSML, din punct de vedere medical, o persoană este considerată a fi sub influența unei substanțe atunci când consumul acesteia îi afectează capacitățile fizice sau psihice, reducând abilitățile de a gândi și reacționa normal.

Dar, pentru a trage o astfel de concluzie, este necesară o dovadă că șoferul era afectat fizic sau psihic, sau ambele, având o judecată afectată de tulburări neurologice sau psihice care îi diminuau capacitatea de a conduce un autovehicul în siguranță.

Mai mult, instituția subliniază faptul că prezența unei substanțe nu presupune automat și capacitatea acesteia de a influența persoana respectivă: ”simpla prezență a unei substanțe (relevată prin determinări calitative). Orice substanță poate avea efecte în organism doar dacă depășește o anumită concentrație (de aceea, de exemplu, medicamentele se administrează dozate – cantitățile prea mici nu își exercită efectele, cele prea mari pot avea efecte adverse). Similar, simpla detecție a unei substanțe psihoactive în organismul persoanei poate avea efecte asupra capacității sale de a conduce autovehicule doar dacă depășește anumite concentrații prag”.

Pe de altă parte, conform Declic, este necesară stabilirea unor praguri analitice de laborator, cum ar fi limitele de cuantificare /raportare /relevanță toxicologică, printr-un ordin al Ministrului Sănătății, pentru a evita incriminarea șoferilor cu urme infime de substanțe în corp, similare celor existente în cazul consumatorilor de alcool.

În același timp, conform sursei citate, din cauză că o serie de șoferi urmează tratamente care nu impietează asupra capacității lor de a conduce, ”România trebuie să dezvolte protocoale pentru a permite condusul având în corp diferite cantități terapeutice de substanțe cu potențial psihoactive, precum pentru persoanele cu ADHD, atacuri de panică, anxietate și nu numai, unde tratamentul poate implica administrarea de medicamente care au un impact pozitiv asupra abilităților de a conduce, reducând totodată riscurile la care se supun șoferii”.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege menționat trebuie adoptat de Parlament, promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.