Cât durează expertiza în cazurile de conducere sub influența substanțelor psihoactive și de ce e binevenită recenta decizie a ICCJ

Decizia Înaltei Curți, care de aplică deja, a venit ca urmare a sesizărilor formulate de o instanță care judeca un caz legat de interpretarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută la art. 336 alin. 2 din Codul penal.

Concret, pe rolul instanței se afla cazul unui șofer în probele biologice ale căruia fusese depistată benzoilecgonină, o substanță care este un produs al metabolismului, rezultată în urma consumului de cocaină, dar și cocaină (cu rezultat pozitiv în proba de urină).

Dilema tranșată prin decizia ICCJ poate fi rezumată astfel: cu toate că analizele toxicologice confirmaseră prezența cocainei, examenul clinic indica faptul că inculpatul nu se afla sub influența substanțelor psihoactive în momentul conducerii incidentului rutier, organismul eliminând substanța în discuție în intervalul scurs între momentul consumului și cel al depistării urmelor de cocaină. Pentru cei interesați, subiectul a fost tratat în acest articol.

După pronunțarea hotărârii ICCJ, procurorul general al României, Alex Florența, a declarat pentru G4Media.ro că ”sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”.

În acest context, avocatnet.ro a cerut punctul de vedere al unui medic legist din cadrul Institutului Național de Medicină Legală (INML), pentru a afla măsura în care efectele deciziei Instanței Supreme sunt cele clamate de șeful Ministerului Public, ori nu.

Medicul INML Gabriel Ștefan Gorun a declarat că ”ar trebui să privim lucrurile ceva mai pragmatic, încercând să eliminăm valențele emoționale care sunt date acestui subiect. Tratamentele psihotice sau cele diabetice, ca să nu ne pierdem într-o lungă listă de diagnostice care ar putea completa lista exemplelor, pot lăsa astfel de urme. De frică, oamenii aleg, deseori, să nu își ia medicamentele, de teama dosarului penal. În interpretarea legislației de până acum, dacă aș fi luat Nurofen Forte, care conține codeină, aș fi fost pozitiv.

Pacienții știu că un anumit număr de ore după administrarea medicamentului nu au voie să conducă, însă partea reziduală a acestuia este detectabilă mai mult timp după ce efectele secundare trec. În contextul legislativ anterior deciziei despre care vorbim, asta însemna dosar penal.

Prin urmare, trebuie să vorbim despre subiect în mod asumat și responsabil, pentru că, până acum, apărea o altă dilemă, mult mai reală decât cea închipuită și cu resort emoțional, care tot este vehiculată prin presă: ce preferați, ca o persoană care are atacuri de panică să aibe o criză în timp ce conduce sau să își urmeze tratamentul prescris, care îl face să fie un șofer ca oricare altul?

Vă mai dau un exemplu: avem un șofer de TIR, profesionist, competent, responsabil. Însă, persoana în cauză suferă de insomnie și are dificultăți în a adormi. Prin urmare, în orele de odihnă pe care el trebuie să le respecte, nu se poate odihni. Ce preferați, să ia un barbituric cu inducție, care îl ajută să adoarmă și să se odihnească sau să intre în trafic obosit? Sunt foarte multe situații în care absența tratamentului este adevăratul pericol, nu respectarea lui.

În ceea ce privește durata efectuării unei expertize, care ar putea dura între unul și doi ani, asta este o afirmație incorectă. În primul rând, să fie clar, expertizele se fac cu ajutorul aparaturii. Ni s-a tot promis că vom fi dotați, dar se tot amână respectarea acestei promisiuni. Ultimul termen pentru onorarea angajamentelor referitoare la dotări a fost octombrie anul trecut. Prin urmare, trebuie să înțelegem că rezolvarea acestei probleme revine în sarcina statului, indiferent de opiniile individuale ale reprezentanților săi.

În ceea ce ne privește, să fie foarte clar: expertiza, ca atare, se face în trei zile. Numai că documentația aferentă, care trebuie întocmită de cei care solicită expertiza, fie ei poliție, parchete ori instanțe, vine cu întârziere, fragmentat și așa mai departe. De multe ori, reprezentanți ai acestor instituții ne trimit numai ordonanța motivată, fără documentele care trebuie să o însoțească, de aici întârzierile. Dar, chiar și în aceste condiții, în care ne pierdem vremea să strângem toate aceste acte, expertiza poate dura între două și un maximum absolut de patru săptămâni”.

Criminologul Vlad Zaha, specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă, a declarat pentru avocatnet.ro că ”decizia în discuție trebuie salutată, pentru că stabilește că incriminarea cuiva nu poate fi făcută fără discernământ. Dacă ar fi fost invers, ar fi insemnat că «a fi sub influență» ar fi fost același lucru cu «a fi afectat», ceea ce ar fi fost în totală neregulă, fapt constatat și de instanță.

În ceea ce privește estimările date de procurori cu privire la durata unei expertize, ele sunt cu mult mai mari decât cele date de medicii legiști. În același timp, afirmații cum că cei aflați sub influența drogurilor ar «scăpa» sunt total nefondate, rezultatul unei astfel de proceduri fiind cât se poate de clar. Plus că fapta săvârșită de o astfel de persoana rămâne, pentru că, de fapt, ea face parte, de cele mai multe ori dintr-un cumul de infracțiuni.

Întâi de toate, să stabilim contextul în care discutăm. Statistica arată că 0,1% din accidentele soldate cu victime au legătură cu drogurile.

Prin urmare, decizia Înaltei Curți dă procurorilor și judecătorilor ocazia să se ocupe de cazurile importante și reale, nu de cele în care mii de oameni pot fi găsiți cu reziduuri în sânge, reziduuri care pot proveni de la alte substanțe, cum sunt medicamentele, nu de la droguri”.