Cum e afectată colaborarea medicilor cu alte clinici în baza SRL-urilor proprii, în contextul unor modificări legislative recente

OG nr. 124/1998 a fost modificată de curând printr-o ordonanță care a adus mai multe modificări privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale. Cea mai mare parte dintre prevederile sale (e vorba, mai precis, de OG 9/2025) au intrat deja în vigoare, în timp ce amenzile substanțiale pe care le prevede noua ordonanță se vor aplica abia în 30 de zile de la intrarea sa în vigoare (adică de pe 5 martie). 

Una dintre noile prevederi și care produce deja efecte este cea referitoare la modul în care medicul poate desfășura activitate într-un cabinet medical - precizările de mai jos nu erau până acum exprese în Ordonanța 124:

„În cadrul cabinetului medical, indiferent de forma de organizare, medicul poate avea calitatea de:

a) titular/administrator;

b) angajat;

c) persoană fizică independentă care are încheiat un contract cu cabinetul medical”, prevede acum în mod expres art. 2 din OG 124/1998. 

Cabinetele medicale pot avea sau nu personalitate juridică, iar OG 124 prevede că acestea pot fi înfiinţate şi pot furniza servicii de asistenţă medicală fie în condițiile acestei ordonanțe (cabinete medicale în cadrul cărora medicii care îşi exercită profesia ca profesie liberală), fie în condițiile Legii societăților, fie ca asociații/fundații, fie în cadrul cultelor religioase şi lăcaşelor de cult religios, fie în condițiile Legii nr. 321/2007 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă.

Apoi, fie că vorbim de cabinete individuale sau grupate, OG 124/1998 menționează (dintotdeauna) și posibilitatea prestării activității în calitate de medic colaborator, pe lângă medicii titulari sau salariații acestora - ce presupune însă colaborarea? Dacă ne uităm în normele de punere în aplicare a OG 124/1998 vedem că este menționată doar necesitatea de a încheia un contract de colaborare, iar că acest colaborator este altul decât cel care are calitatea de salariat. 

Dacă în cadrul unui cabinet medical, indiferent de cum este acesta organizat, un medic nu poate fi decât titular/administrator, angajat (contract de muncă) sau colaborator cu PFI, concluzia e că nicio altă formă de colaborare a medicului cu cabinetul medical nu este permisă. Una dintre situațiile menționate des în spațiul public în ultimele zile, pe fondul recentelor modificări, și care nu ar mai fi posibilă în contextul acestora ar fi colaborarea medicilor care au SRL-uri cu cabinetele medicale. 

Deși noile modificări nu împiedică medicii să aibă SRL-uri și să-și desfășoare activitatea în cabinete organizate conform Legii societăților, tot așa cum nu împiedică nici colaborarea între diversele forme de organizare a cabinetelor medicale, noile prevederi ale OG 124/1998 nu le mai permit medicilor să colaboreze cu alte cabinete medicale (indiferent cum sunt ele organizate) în baza SRL-urilor pe care le au și să factureze serviciile prestate în acest fel, adică pe SRL, ci având calitatea de salariat sau având un PFI care să contracteze cu cabinetul medical respectiv. 

Mai simplu spus: medicul X poate avea un cabinet organizat ca SRL și veniturile obținute de acesta în cadrul cabinetului propriu să fie fiscalizate ca până acum, însă dacă medicul X merge să lucreze din când în când și pentru alții, are de ales între încheierea unui contract de muncă sau prestarea de servicii ca PFI. 

Deși vorbim de o modificare legislativă ce vizează regimul de organizare și funcționare a cabinetelor medicale, efectele acesteia se văd la nivel fiscal. Veniturile obținute în baza unui contract de muncă sunt supuse taxelor salariale (impozit, contribuții), ceea ce conduce în mod automat la o diminuare a veniturilor medicilor, dacă e să comparăm cu regimul de impozitare a unui SRL. Ca PFI, regimul de taxare e similar unui PFA în sistem real (înregistrarea, totuși, se face la ANAF).

Foarte important de menționat este că în următoarea perioadă vom vedea și o modificare a normelor de aplicare ale OG 124/1998.