Patru efecte generate de eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, potrivit specialiștilor

1. Veniturile nete ale salariaților pot să scadă, dar asta depinde și de cum se adaptează angajatorii.

Chiar dacă nu se întâmplă în toate cazurile, veniturile nete ale salariaților din IT scad simțitor începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, în urma apariției OUG 156/2024. Poate că angajatorii aleg să suporte o majorare a veniturilor brute pentru a păstra veniturile nete ale angajaților, dar vorbim mai degrabă de excepții specifice firmelor mari, nu și celor mici sau mijlocii.

„Dincolo de impactul financiar imediat, această schimbare are implicații mai largi asupra moralului angajaților și a satisfacției la locul de muncă, mai ales într-un domeniu în care lucrătorii calificați au numeroase oportunități atât pe piața locală, cât și pe cea internațională”, scrie sursa citată într-un articol recent, adăugând că în practică pot apărea și alte schimbări: „Unele companii au căutat modele alternative de compensare, cum ar fi trecerea angajaților pe contracte bazate pe proiecte, care pot beneficia de un tratament fiscal diferit. De asemenea, anumite firme au încercat să atenueze impactul prin îmbunătățirea beneficiilor nonmonetare, precum creșterea valorii tichetelor de masă sau oferirea unor beneficii suplimentare legate de sănătate și bunăstare.”

2. Trecerea la alte forme de colaborare mai riscante din punct de vedere fiscal.

Pe de o parte, din cauza majorării taxelor salariale, mulți profesioniști din domeniul IT pot fi tentați să treacă pe alte forme de colaborare, care implică taxe mai mici - alternativele „clasice” sunt PFA-ul și microîntreprinderea. Deși specialiștii nu menționează acest lucru, practica verificărilor fiscale ne arată că există întotdeauna riscul recalificărilor. Pe de altă parte, firmele cu resurse financiare mai mici ar putea pierde teren în fața firmelor mari care-și permit să atragă și să păstreze IT-iști.

„Această tranziție ar putea duce la o instabilitate pe termen lung în sector, cu o forță de muncă ce operează din ce în ce mai mult în afara structurilor tradiționale de angajare. (...) Companiile mici și emergente din domeniul tehnologic, care operează adesea cu bugete restrânse și se bazează pe o forță de muncă înalt calificată, dar accesibilă ca preț, s-ar putea confrunta cu dificultăți în competiția cu corporațiile bine stabilite, care își pot permite să absoarbă costurile salariale suplimentare”, este explicat în articol.

3. România s-ar putea să nu mai fie o destinație așa atrăgătoare pentru investitorii străini din domeniul IT.

Forța de muncă foarte calificată și regimul fiscal competitiv erau principalele avantaje pe care țara noastră le avea în acest domeniu. Din moment ce unul dintre ele tocmai a dispărut, efectiv, peste noapte, multinaționalele ar putea să-și reevalueze prezența în România.

„Unii analiști din industrie sugerează că firmele ar putea muta operațiunile în țări vecine, precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria, unde politicile fiscale sunt mai favorabile sectorului tehnologic. În plus, specialiștii IT din România, care sunt extrem de mobili și conectați la oportunități internaționale, ar putea căuta tot mai mult locuri de muncă în străinătate sau ar putea opta pentru muncă la distanță sub rezidența fiscală a unor jurisdicții cu un regim fiscal mai prietenos”, scriu cei de la ZRVP.

4. Predictibilitatea și stabilitatea fiscală, puse serios sub semnul întrebării.

Introducerea unor măsuri atât de radicale de pe o zi pe alta, fără să existe o dezbatere publică reală, afectează încrederea investitorilor în autoritățile publice. Asta mai ales în condițiile în care facilitățile din domeniul IT erau programate să se aplice pentru încă patru ani.

„Din punct de vedere juridic, Ordonanța-trenuleț ridică preocupări privind predictibilitatea legislativă și principiile dialogului social. Implementarea bruscă a unei astfel de modificări fiscale semnificative, fără consultare prealabilă, contrazice principiile fundamentale ale transparenței și stabilității în legislația fiscală. Inițial, nu au existat discuții cu partenerii sociali, iar cele care au avut loc ulterior s-au dovedit inutile, deoarece efectele negative nu mai puteau fi atenuate. Companiile au nevoie de un mediu fiscal predictibil pentru a planifica creșterea și investițiile pe termen lung. Lipsa unor consultări structurate cu asociațiile de angajatori și sindicatele evidențiază o abordare deficitară a procesului decizional, care ar putea duce la dispute viitoare și provocări legale”, mai scriu specialiștii.