avocatnet.ro 
1. Ce noutăți avem, la controalele ANAF, pe subiectul împrumuturilor intragrup?
Monica Todose: „Am simțit nevoia să readucem pe tapet un subiect pe care l-am prezentat și în conferința de anul trecut - împrumuturile intragrup. Din perspectiva faptului că eram obișnuiți, până acum, să avem discuții sofisticate și detaliate pe zona de tranzacții financiare în sectorul bancar. Însă, recent, toate aceste abordări pe care le-am văzut în perioadele anterioare în sectorul bancar s-au extins și către împrumuturile intragrup din industrie.”
2. La ce se uită inspectorii, dincolo de dobânzi?
Monica Todose: „Abordarea autorităților s-a sofisticat foarte mult, a devenit complexă. Dacă în trecut se uitau exclusiv dacă rata de dobândă aplicată este sau nu la nivel de piață, acum autoritățile se uită și la cuantumul împrumutului, încercând să vadă dacă, în condiții independente, o entitate independentă ar fi acordat un împrumut în condiții similare cu condițiile în care a fost acordat împrumutul de la entitatea afiliată. În condițiile în care concluzia autorităților este că o entitate independentă nu ar fi acordat împrumut în cuantumul respectiv, apare o reclasificare. În sensul că autoritățile pot să desconsidere complet sau parțial tranzacția, să considere că doar o parte din suma împrumutată reprezintă împrumut propriu-zis, iar restul sumei reprezintă capital social. Dobânda aferentă sumei care este reclasificată de către ANAF devine automat nedeductibilă, cu consecințe și din perspectiva «withholding tax». Respectiv, aici trebuie să vă puneți problema dacă se mai aplică sau nu tratatele de evitare a dublei impuneri sau directiva europeană.”
3. Cum procedează inspectorii la controale?
Monica Todose: „Nu există o abordare identică de la o inspecție fiscală la alta. Practic, se uită la caracteristicile împrumutului, pe ce perioadă este încheiat, dacă este împrumut garantat/negarantat și încearcă să facă o analiză ca să vadă dacă companii similare din industrie au un grad de îndatorare similar. Și această analiză se face în baza unui indicator, care, în experiențele pe care le-am avut noi până acum, a fost stabilit de ANAF, pentru că societățile respective nu aveau incluse astfel de analize în dosarul prețurilor de transfer. Acest indicator a fost diferit de la o inspecție fiscală la alta și de aici au apărut complicațiile - într-un caz am avut EBITDA pe cheltuiala cu dobânda, iar în alt caz am avut total datorii pe total active.
Ceea ce doresc să evidențiez este că, începând cu anul 2022, de când avem reguli speciale introduse în ghidul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pe zona de împrumuturi intragrup, analizele acestea referitoare la cuantumul împrumutului nu mai pot fi ignorate. Ori de câte ori aveți împrumuturi intragrup, este foarte important să nu ne mai raportăm exclusiv la analizele de rată de dobândă (avem noutăți și acolo), ci trebuie să ne punem problema dacă ANAF va accepta suma ca având natura unui împrumut «in full» sau dacă va face o reclasificare cu consecințe fiscale de altă natură.”
| Citește și: |
4. Ce se întâmplă atunci când inspectorii ANAF găsesc împrumuturi în euro?
Monica Todose: „Pe zona analizelor de nivel de rată de dobândă, am constatat că, în toate cazurile în care am avut împrumuturi intragrup în euro, ANAF nu mai acceptă studiile realizate cu date de la Banca Națională a României. Și am avut situații (cred că intră în exercițiul acela de conduită pentru contribuabil) în care, pur și simplu, analizele pe care le-am avut în dosarele de prețuri de transfer au fost înlocuite cu analize realizate în baze de date comerciale, prin raportare la contracte de împrumut similare. Și am avut o întreagă analiză de acest tip inclusă, spre exemplu, într-un raport de inspecție fiscală, care nu a generat consecințe fiscale. Concluzia a fost că nivelul de rată de dobândă este la nivel de piață, inclusiv din perspectiva analizei realizate de ANAF. Dar am înțeles că mesajul este să nu mai faceți analize la împrumuturile în euro pe date de la Banca Națională a României, pentru că ne vom face noi, ANAF, propriile analize prin raportare la date conținute în alte baze de date.”
5. La ce ar trebui să fie atenți contribuabilii dacă ajung în instanță?
Mihail Boian: „Nu avem cristalizată încă o jurisprudență clară, o tendință a instanțelor pe care să putem să v-o prezentăm deja și care să fie ca un ghid de urmat în acest sens. Dar ce trebuie să spunem este că cheia discuției -- și în această materie a împrumuturilor -- este dovedirea substanței. Din practică, substanța ar trebui dovedită din două perspective. Prima este cea a împrumutătorului. Aici, câteva indicii care pot fi relevante sunt prevederile contractuale de care vorbea Monica mai devreme. Și anume, dacă avem un împrumut pe termen scurt, dar acesta este prelungit la nesfârșit, să spunem, de către împrumutător și fără a exista o clauză contractuală în acest sens, acesta este un indiciu cu privire la substanță. De asemenea, dacă nu există în contract prevederi legate de dobânzi, legate de garanții, de exemplu. Sau este relevantă și conduita împrumutătorului - respectiv, acesta continuă să dea noi împrumuturi către o companie, deși nu i-au fost restituite niciodată asemenea împrumuturi.
Și, totodată, situația financiară a împrumutatului denotă faptul că acesta nu poate să restituie aceste împrumuturi acordate. Mai contează și conduita împrumutătorului, din perspectiva faptului că nu realizează, în esență, niciun demers pentru recuperarea împrumutului. Toate aceste indicii și răspunsurile la aceste întrebări denotă (și am văzut asta în instanță) caracterul sau substanța unui împrumut pe termen lung. De asemenea, pot prezenta, dincolo de problematica reîncadrării, și impact pe zona prețurilor de transfer, având în vedere că, dacă avem un contract de împrumut pe termen scurt, dobânda este una, iar, dacă acesta se transformă în contract de împrumut pe termen lung, sigur că dobânda este alta. Deci, cu implicații pe zona de prețuri de transfer. Vom vedea ce ne vor spune instanțele.”
DANNUTZA85