avocatnet.ro 
Tendințe cunoscute la care să fie atente firmele
„Trecem mai departe la abordarea serviciilor intragrup în cadrul inspecțiilor fiscale și punctăm faptul că cele patru tipologii de argumente pe care le-am văzut de-a lungul acestor, să zicem, 14-15 ani, de când această tipologie a serviciilor intragrup face obiectul inspecțiilor fiscale, sunt legate de realitatea tranzacției sau operațiuni fictive, operațiuni reale, dar nenecesare, dublarea serviciilor și costul acționarilor”, a spus Ana Maria Iordache, Partener la D&B David şi Baias.
Astfel, avem, mai întâi, (1) chestiunea realității tranzacțiilor sau a operațiunilor fictive, cu precizarea că acestea erau foarte „populare” acum câțiva ani, dar acum sunt întâlnite mai rar.
„Aici, problematica derivă tot din lipsa de documente justificative pentru a proba realitatea tranzacției. Și, din acest motiv, noi insistăm foarte mult pe această chestiune a documentelor justificative. Trebuie, însă, spus că, în ultima perioadă, autoritățile fiscale nu au mai venit cu o argumentație din această categorie a operațiunilor fictive sau tranzacții care nu au avut loc în practică. Credem că din două motive.
Pe de o parte, din perspectiva interesului taxabil al autorității fiscale, pentru că, dacă ne aflăm într-o astfel de situație, în care serviciul nu a avut loc și operațiunea nu a fost prestată, asta înseamnă că nu există o tranzacție în sfera de TVA și, prin urmare, nu se poate impune TVA pentru o astfel de situație. Și atunci ne rezumăm la analiza cheltuielii sau, mai mai mult de-atât, sesizarea autorităților de cercetare penală. Există și situația în care nu se mai emite la acel moment decizia de impunere și atunci este evident că sumele respective nu sunt încă colectate la bugetul de stat.
Deci, în ultima perioadă, este întâlnită mai puțin această argumentație în cadrul inspecțiilor. Din această perspectivă, dar și, să recunoaștem, din perspectiva faptului că cele mai multe dintre companii au înțeles nevoia de a acorda o atenție sporită acestor categorii de servicii și atunci chiar cazuri în care asemenea servicii nu sunt deloc justificate sunt foarte rar întâlnite”, a detaliat specialista.
Mai departe, avem (2) operațiunile reale, dar care sunt considerate nenecesare. Practic, reprezentanții ANAF nu contestă prestarea efectivă a serviciilor, ci utilitatea lor reală pentru entitatea din România. Ana Maria Iordache: „Deci, operațiunile există, au fost prestate serviciile, cheltuielile au fost angrenate, dar se ridică întrebarea în ce măsură aceste servicii erau necesare entității din România și care sunt beneficiile aduse entității din România? Și aici, încă o dată, atragem atenția asupra faptului că este necesară documentarea serviciilor intragrup pentru a putea proba beneficiul pe care l-am avut ca urmare a achiziționării acestor servicii.”
În legătură cu operațiunile nenecesare mai este și așa-zisa (3) dublare a serviciilor. Pe scurt, este vorba de situațiile în care companiile trebuie să demonstreze de ce le-au fost necesare anumite servicii suplimentare despre care ANAF spune că puteau fi făcute foarte bine de către salariații proprii.
„Și în corelație cu acest punct (operațiunile nenecesare - n. red.) este și cel de-al treilea argument pe care îl întâlnim frecvent în cadrul inspecțiilor fiscale, respectiv dublarea serviciilor. Dublarea despre care spuneam mai devreme că suscită o dublă perspectivă. (...) Trebuie să ne uităm în mod concret la fiecare serviciu prestat și la fiecare perioadă, pentru că și asta este important, pentru a demonstra că acele servicii au fost prestate și au fost necesare entității locale”, a explicat specialista, cu precizarea că este vorba de situația în care se invocă faptul că aceste servicii se dublează cu activitățile angajaților de la nivel local și de situația în care se invocă dublarea prin faptul că serviciile au fost luate de la mai multe entități din cadrul grupului.
O altă tendință des întâlnită la controale ține de (4) costurile acționarilor. Așa cum subliniam recent, de categorizarea în costuri care sunt ale acționarilor sau în costuri care nu sunt ale acționarilor depinde unde se poate face deducerea cheltuielilor. „Din această perspectivă, sunt foarte importante atât forma, cât și fondul operațiunii, forma contractelor și natura serviciilor pe care le achiziționăm, tocmai pentru a arăta că ele nu fac parte din categoria costurilor acționarului, dacă aceasta este situația, și pentru a putea justifica deducerea lor la nivel local”, a spus Ana Maria Iordache.
Tendințe recente la care să fie atente companiile
„Ca să trecem puțin mai departe și să ne ducem și către temele preferate ale ultimului an, care se delimitează cumva de ceea ce am discutat până acum -- aceste servicii clasice administrative, să le spunem --, însă rămân în sfera serviciilor intragrup”, a spus, în continuarea discuției, partenerul de la D&B David şi Baias.
În primul rând, specialista s-a referit la (5) împrumuturi (revolving, back to back, cash pooling): „În ultimul an, am văzut foarte multe inspecții fiscale care analizează diferitele tipuri de împrumuturi pe care entitățile și le acordă în cadrul grupului - că vorbim despre împrumuturi de tip revolving sau back to back și așa mai departe. Tematica ultimelor inspecții fiscale pe care le-am văzut derulate, în special în anul 2022 (sau diferitelor tipuri de controale fiscale), au vizat aceste categorii de împrumuturi despre care autoritățile fiscale au invocat faptul că, în realitate, beneficiarul real al dobânzilor pe care entitatea din România le plătește pentru aceste împrumuturi contractate de la instituțiile din grup nu ar fi împrumutătorul efectiv din contractul de împrumut, ci banca de la care aceste companii afiliate s-au împrumutat.”
Tot în sfera împrumuturilor, Ana Maria Iordache a mai adus în discuție reîncadrarea împrumuturilor în capital social: „Este foarte important ca atunci când avem un împrumut de la un asociat sau un acționar al companiei, împrumutul să urmărească criteriile clasice ale unui împrumut -- să existe un termen de rambursare, să existe o dobândă agreată între părți --, pentru că altfel riscăm ca autoritatea fiscală să reîncadreze forma tranzacției din acest împrumut pe care noi l-am încheiat într-o conversie în capital social, cu implicații, desigur, în ceea ce privește taxarea.”
În al doilea rând, Monica Todose, Director la PwC România, a vorbit despre (6) refacturările de costuri: „Din perspectiva refacturărilor de costuri, de reținut că e important să avem trasabilitate, dacă vrem să le tratăm precum costuri refacturate, la care nu se aplică o marjă de profitabilitate, ca să putem să demonstrăm cuantumul și proveniența acestora. Nu în ultimul rând, ajungem iarăși la aceeași discuție care e centrală în cazul prestărilor de servicii - beneficiul entității locale din achiziția aceasta de la terți și transmisă mai departe către alte entități ale grupului. Deci, practic, ori de câte ori avem situații de refacturări de costuri, pe care, din perspectiva prețurilor de transfer, le tratăm doar așa, ca natură descriptivă, trebuie să ne asigurăm că acestea sunt într-adevăr refacturări de costuri și nu există probabilitatea ca lucrurile să ia o altă interpretare.”
Consecințele pentru companii în urma inspecțiilor fiscale ale ANAF
La ce ar trebui să se aștepte o companie în urma verificărilor ANAF pe tema serviciilor intragrup? Înainte de toate, vorbim despre impuneri suplimentare de impozite și taxe, dar și de ajustări de prețuri de transfer.
„Și, ca să trecem la aspectele legate de consecințele inspecțiilor fiscale în cadrul acestor spețe de servicii intragrup... Din această perspectivă, o inspecție fiscală care analizează tipologia serviciilor intragrup se poate finaliza cu impunere atât din perspectiva TVA, cât și din perspectiva impozitului pe profit, impozitului cu reținere la sursă sau cu ajustări de prețuri de transfer.
Dacă este doar să facem o sinteză a tipurilor de impozitare pe care le putem regăsi în cadrul unei astfel de decizii de impunere... Uitându-ne la realitatea prestării efective a serviciilor, aici putem să avem implicații din perspectiva impozitului pe profit sau TVA, în funcție de ceea ce invocă autoritățile fiscale. La fel, din perspectiva costurilor acționarului și dublării serviciilor, cu mențiunea că aici avem și aspecte legate de prețurile de transfer. Iar dacă vorbim despre reîncadrarea naturii tranzacției, atunci în speță intervin și implicații din perspectiva impozitului cu reținere la sursă”, a lămurit Ana Maria Iordache.
Apoi, efectele pot fi și de altă natură, așa cum a subliniat Monica Todose - putem vorbi despre un impact asupra modului în care o societate își derulează afacerile în mod obișnuit:
„Aș mai evidenția, pe scurt, și implicațiile adiacente, dincolo de sumele stabilite suplimentar, care sunt consistente, într-adevăr. Tratarea unor servicii ca fiind nedeductibile poate să aibă impact inclusiv pe modalitatea de derulare a activității entității respective, pe modelul de business. Una e dacă vorbim de niște cheltuieli de protocol nedeductibile și alta e când vine ANAF și îți consideră o întreagă funcție -- o prestare de serviciu care reprezintă o parte din activitatea ta principală -- ca fiind nedeductibilă.
Atunci apar discuții și probleme legate de întreg modelul de business. Dincolo de ce s-a întâmplat în perioada verificată, pe viitor ce facem? Mai derulăm activitatea așa, nu mai derulăm activitatea așa? Există și implicații colaterale care trebuie evaluate adecvat ori de câte ori avem de a face cu abordări ale Fiscului care ne impactează, din perspectiva deductibilității, pe activitățile noastre principale, pe funcțiile noastre.”
Context: Dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie gata, la marile firme, la termenul de declarare anuală a impozitului pe profit. Prin excepție, acest termen este mutat în 2023 la data de 26 iunie (în mod normal, termenul este 25 martie). Informații pe larg despre tendințele și efectele controalelor ANAF pe servicii intragrup pot fi ascultate în înregistrarea conferinței avocatnet.ro.
gekura