Protejarea patrimoniului cultural imaterial

Definitie: prin patrimoniu cultural imaterial reglementarea intelege totalitatea practicilor, reprezentarilor si formelor de exprimare ale culturii traditionale a unei comunitati, impreuna cu produsele materiale si spatiile culturale asociate acestora, transmise continuu de o comunitate.

Patrimoniul cultural imaterial cuprinde:

a) mestesugul traditional - activitatea care are ca scop obtinerea de produse, prestarea de servicii ori efectuarea de lucrari, folosind doar unelte, instrumente si materii prime traditionale, cu respectarea caracteristicilor expresiei culturale traditionale;

b) creatia artistica si tehnica traditionala - forma de manifestare a creativitatii umane, cu exprimare materiala, verbala, muzicala, coregrafica, grafica, arhitecturala, caracterizata prin:

1. transmitere si pastrare fara folosirea tiparului sau a mijloacelor de comunicare in masa si la distanta in timp intr-o comunitate;

2. respectarea caracteristicilor expresiei culturale traditionale;

c) cultura populara contemporana - ansamblul manifestarilor culturii traditionale in formele actuale, desfasurate in mod spontan, de-a lungul timpului, in spatiul comunitatilor sau in afara lor;

d) purtatorii elementelor de cultura traditionala.

Mestesugul traditional, parte din patrimoniul cultural

Persoanele ce pot desfasura activitati de acest gen sunt: mestesugarul, asociatia familiala mestesugareasca, societatea comerciala mestesugareasca si societatea cooperativa mestesugareasca.

Este creator mestesugarul care executa mestesugul cu respectarea tehnicii traditionale, detine un certificat de calificare sau de absolvire pentru mestesugul practicat si care este persoana fizica autorizata in conditiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.

Creatia populara este creatia artistica si tehnica traditionala realizata in cadrul comunitatilor umane de catre creatorii populari care traiesc in mod obisnuit in aceste comunitati si pentru satisfacerea nevoilor culturale, materiale, economice, religioase sau de alta natura ale membrilor respectivei comunitati.

Marca traditionala distinctiva este insemnul grafic, elementul de port sau orice forma cu exprimare fizica creata in scopul deosebirii unei creatii populare de altele asemenea din alte zone etnografice, al carei regim juridic este reglementat de dispozitiile acestei ordonante.

Creatorii populari se pot asocia in vederea adoptarii marcii traditionale distinctive.

Marcile traditionale distinctive pentru fiecare zona etnografica vor fi inventariate de Ministerul Culturii si Cultelor, prin Centrul National de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale.

Asociatiile sau fundatiile care, potrivit statutelor proprii, desfasoara activitati in domeniul expresiilor culturale traditionale, dar nu sunt organizatii ale creatorilor populari nu pot adopta o marca traditionala distinctiva.

In cazul in care pentru un element al patrimoniului cultural imaterial sau pentru o ocupatie din cadrul creatiei populare exista creatori populari perceputi de comunitate ca reper pentru acel domeniu sau pentru acea ocupatie, acestia sunt declarati tezaure umane vii.

Criteriile in baza carora creatorii populari sunt declarati tezaure umane vii sunt elaborate de Comisia nationala pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial si se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

Arhivele neconventionale - In institutiile specializate/cu atributii in domeniul patrimoniului cultural imaterial se organizeaza arhivele neconventionale de folclor, in care sunt colectionate, inventariate si pastrate cele mai importante piese ale patrimoniului cultural imaterial, prin fixare pe orice fel de suport material.

Utilizarea abuziva a marcii traditionale distinctive este considerata contraventie si se sanctioneaza cu amenda.