Prea putin conteaza pentru cetatenii din tara noastra ca elevii sa stie sa gandeasca si sa comunice o data ce au parasit sistemul de invatamant. Rezultatele sondajului realizat in cadrul Barometrului Opiniei Publice de Centrul Educatia 2000+, mai exact un modul de intrebari care vizeaza masurarea perceptiilor populatiei asupra sistemului romanesc de invatamant, releva ca romanii nu prea stiu cate clase obligatorii se fac in tara noastra, nu au incredere in scoala, dar, poate din cauza inertiei, considera ca e bine sa isi dea copiii sa invete carte. Centrul Educatia 2000+ a vrut sa afle si cum doresc romanii sa fie formati viitorii cetateni ai Romaniei si pe ce tip de comportament ar trebui sa se puna accentul in scoala.
Astfel, chestionarul a inclus o intrebare inchisa, care a lasat celor intervievati doar posibilitatea de a alege intre doua tipuri de valori comportamentale pe care ar trebui sa puna accent scoala: valori traditionale, cum ar fi ordinea, respectarea regulilor, versus valorile moderne ale societatii in care traim, adica independenta, colaborarea cu oamenii, initiativa. Iar rezultatul arata ca asteptarile populatiei cu privire la valorile de comportament pe care trebuie sa le dobandeasca tinerii sunt diferite de cele pe care se pune accent in societatile democratice deschise.
Astfel, cei mai multi au raspuns ca ar trebui sa se puna accent pe ordine si respectarea regulilor in detrimentul unei gandiri independente si al colaborarii intre oameni. si daca elevii trebuie sa fie ordonati si ascultatori, perceptia majoritatii despre scoala si principalii actori, copiii si profesorii, ramane cam aceeasi. In opinia romanilor, calitatile profesorilor califica o scoala pentru a fi buna, fiind trecute pe plan secund alte criterii precum dotarea scolii, rezultatele elevilor la scoala si dupa absolvire, atentia pe care o acorda scoala elevilor sau calitatile manageriale ale conducerii.
Iar daca despre scoala perceptia este destul de clara, nu mai putin incurajatoare este cea despre "actorul central" al institutiei de invatamant, si anume profesorul. Cercetatorii au urmarit sa afle ce inseamna, in perceptia populatiei, un profesor bun. Raspunsurile ne indica faptul ca pregatirea profesionala (25%) si relatiile cu elevii (20%) sunt principalele doua caracteristici ale unui profesor bun. Alte calitati, apreciate ca secundare pentru ca un profesor sa fie considerat bun sunt: sa aiba relatii bune cu elevii, sa aiba chemare penru profesia de educator, sa aiba calitati morale.
Rezultatele elevilor pregatiti de un profesor anume par sa fie mai putin importante pentru majoritatea celor care au raspuns la intrebari. O alta perspectiva interesanta asupra profesiei de educator reiese din faptul ca initiatorii sondajului au vrut sa afle daca profesorii romani se bucura de increderea compatriotilor. Astfel, la intrebarea cata incredere aveti in pregatirea profesionala a invatatorilor si a profesorilor, se observa ca oamenii au, in general, multa incredere in educatori.
Comentarii articol (0)