Proiecte de lege discutate de Guvern

În ºedinþa de vineri, 23 iulie 2004, Guvernul României a examinat în primã lecturã :

- Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei;

- Proiectul de Lege privind protecþia personalului din autoritãþile ºi instituþiile publice care semnaleazã încãlcãri ale legii;

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Codului de conduitã al personalului contractual din autoritãþile ºi instituþiile publice.

I. Prin Legea nr.161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, a fost creat cadrul general pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei, prin instituirea unor mãsuri speciale, de drept substanþial ºi procedural în privinþa conflictului de interese, incompatibilitãþilor ºi controlului averilor. Dupã un an de aplicare a prevederilor Legii nr.161/2003, s-a constatat necesitatea efectuãrii unor modificãri menite sã dea o mai mare eficienþã normelor legale în domeniu.

Ca urmare, reglementãrile actuale au fost modificate în sensul respectãrii acestor elemente, prin extinderea ariei de reglementare a conflictului de interese prevãzut pentru funcþionarii publici ºi la aleºii sau numiþii politic, precum ºi la magistraþi.

În ceea ce priveºte reglementarea conflictului de interese aceasta a urmãrit satisfacerea urmãtoarelor cerinþe:
1. conturarea exacta a "subiectului activ", in sensul cã trebuie sã se aplice oricãrei persoane care se aflã într-o poziþie publicã de decizie, chiar ºi temporar; este de esenþa calificãrii subiectului faptul cã, într-un fel sau altul, exercitã autoritatea de stat în procesul de decizie;
2. "interesul public" trebuie sã fie definit în legãtura cu eficienþa cheltuirii banului public, respectiv cu imparþialitatea ºi obiectivitatea procesului decizional ºi cu respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale cetãþenilor în raport de exercitarea prerogativelor statului;
3. "interesul privat" trebuie sã fie definit în legãturã cu posibilitatea obþinerii unor foloase (necuvenite) pentru sine sau pentru altul, incluzând aici soþul/soþia, rudele ºi afinii pânã la gradul al IV-lea, inclusiv;
4. Opoziþia dintre interesul public ºi interesul privat, pentru persoanele determinate în condiþiile de la punctul a), constituie situaþiile de conflict de interese care trebuie sã cadã sub incidenþa prevederilor prezentei reglementãri, acestea fiind elementele de bazã ale conflictului de interese.
5. crearea unui mecanism de publicitate a cazurilor ºi de aplicare a sancþiunilor eficace, care sã rãspundã necesitãþilor actuale ale sistemului public ºi sã aibã consistenþa instituþionalã specificã culturii organizaþionale publice româneºti ºi care sã beneficieze de independenþã, stabilitate ºi autoritate.

În ceea ce priveºte incompatibilitãþile, acestea reprezintã situaþii evidente, grave, de conflict de interese, sau potenþial generatoare de conflict de interese.

Incompatibilitãþile sunt reglementate pentru a proteja autoritãþile ºi instituþiile publice, sau care gestioneazã fonduri ori servicii publice, de suspiciunea de neintegritate, ºi pentru conservarea credibilitãþii agenþilor statului, apãraþi de riscul exercitãrii prerogativelor decizionale în condiþii de neimparþialitate, neobiectivitate sau de încãlcare a principiilor tratamentului egal ºi nediscriminatoriu.

Raþiunile privind nediferenþierea incompatibilitãþilor printr-o lege cadru, în funcþie de nivelurile administraþiei ºi/sau ale nivelurilor decizionale de la conflictul de interese se regãsesc, în mod corespunzãtor ºi în materia incompatibilitãþilor.

Prin urmare, reglementarea actualã a fost modificatã în sensul respectãrii acestor elemente, prin extinderea ariei de reglementare a regimului incompatibilitãþilor prevãzut pentru funcþionarii publici ºi la aleºii sau numiþii politic precum ºi la magistraþi.

Proiectul de lege se referã ºi la crearea infrastructurii instituþionale ºi procedurale ºi stabilirea de sancþiuni.

Astfel, modul de reglementare a procedurilor de constatare ºi sancþionare a conflictelor de interese ºi incompatibilitãþilor a reprezentat o soluþie pentru anul 2003, dar acesta este mult prea greoi pentru a face faþã adaptãrii subiecþilor care nu respectã aceste norme, prin eludarea literei ºi spiritului ei. Aceste aspecte semnalate atât în rapoartele publice cât ºi în cele ale organizaþiilor instituþionale, fac ca legea sã devinã ineficientã.

Reglementarea conflictului de interese poate servi, dintr-o perspectiva de politici publice, douã obiective distincte: o politica pro-transparentã ºi o politicã anticorupþie. Cele doua obiective se suprapun ºi se susþin reciproc într-o abordare sistemicã ºi instituþionalã.

Prin urmare, s-a propus crearea unui organism format din magistraþi – judecãtori ºi procurori aleºi pentru un singur mandat de 9 ani, respectiv Consiliul Naþional de Integritate. Acesta va fi structurat pe 3 comisii ºi va avea la dispoziþie un aparat propriu, va fi mult mai eficient decât multitudinea de organisme ºi autoritãþi competente, aºa cum este reglementat în prezent. În acest mod credibilitatea publicã, transparenþa, obiectivitatea ºi eficienþa unui astfel de organism sunt mult mai efectiv asigurate.  

Prezentul proiect a fost elaborat în conformitate cu dreptul fundamental la buna administrare (art. 41 din Carta UE a Drepturilor Fundamentale), respectului faþã de lege datorat de toþi cetãþenii (art. 16 alin.1 din Constituþie), integritatea exercitãrii prerogativelor puterii publice, þinând seama de recomandãrile GRECO cuprinse în  Raportul de evaluare a României, din luna martie 2002 ºi în vederea respectãrii angajamentelor asumate ºi a urgentãrii procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã ºi închiderii capitolului de negociere Justiþie ºi Afaceri Interne.

II.  Proiectul de Lege privind protecþia personalului din autoritãþile ºi instituþiile publice care semnaleazã încãlcãri ale legii are ca scop completarea legislaþiei de protecþie a persoanelor care, având o atitudine civicã, se pronunþã public împotriva oricãror abuzuri sau încãlcãri ale legii.

De asemenea, proiectul completeazã în mod firesc sistemul reglementãrilor din domeniu, alãturi de Legea nr. 682/2002 privind protecþia martorilor, extinzând prevederile sale în afara cadrului judiciar ºi adaptând protecþia martorilor la specificul administraþiei publice.

Utilitatea prezentei reglementãri constã în urmãtoarele elemente:
6. Aplicarea dispoziþiilor sale tuturor autoritãþilor ºi instituþiilor publice,  precum ºi regiilor autonome ºi societãþilor naþionale cu capital de stat;
7. Încurajarea apãrãrii interesului public;
8. Principiul nesancþionãrii abuzive;
9. Principiul bunei administrãri;
10. Principiul potrivit cãruia sesizarea privind încãlcarea legii se poate face cãtre una sau mai multe entitãþi publice sau private, în funcþie de aprecierea avertizorului de integritate;
11. Principiul bunei-credinþe potrivit cãruia cu ocazia sesizãrii, avertizorul de integritate este dator sã acþioneze cu bunã-credinþã. De asemenea, avertizorul este dator sã dovedeascã numai deþinerea unor probe sau indicii privind încãlcarea legii, dovada existenþei sau inexistenþei încãlcãrii rãmânând în sarcina celui care sesizeazã comisia de disciplinã.
12. Publicitatea ºedinþelor comisiei de disciplinã vizând cercetarea avertizorului de integritate pentru folosirea abuzivã a dreptului la avertizare.

Scopul acestui proiect constã în optimizarea funcþionãrii administraþiei publice într-un cadru profesionist ºi cointeresarea personalului administraþiei publice în lupta contra corupþiei. Prin acest proiect de act normativ, se adoptã o atitudine reactivã la semnalele ºi impulsurile interne, în legãturã cu fenomenul corupþiei sau al disfuncþionalitãþilor înregistrate în buna desfãºurare a activitãþii în instituþiile sau autoritãþile publice. Actul normativ se încadreazã în planul de mãsuri coerente ºi sistematice de prevenire, localizare ºi acþiune în profunzime împotriva tuturor verigilor care favorizeazã actul de corupþie, urmãrind restabilirea încrederii populaþiei, mediului de afaceri intern ºi extern în capacitatea de acþiune a Guvernului pentru a elimina corupþia din structurile societãþii româneºti pe toate palierele sale.

Proiectul de Lege privind protecþia personalului din autoritãþile ºi instituþiile publice care semnaleazã încãlcãri ale legii a fost elaborat avându-se în vedere principiile fundamentate în Constituþie privind libertatea conºtiinþei, libertatea de exprimare ºi dreptul la informaþie, precum ºi în temeiul urmãtoarelor principii ale Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale: libertatea de gândire, conºtiinþa ºi religie, libertatea de exprimare ºi de informare, dreptul la protecþie împotriva demiterii ºi a desfacerii abuzive a contractului de muncã ºi dreptul la o bunã administrare, precum ºi protecþia dreptului la carierã prevãzut de Convenþia Organizaþiei Internaþionale a Muncii.

Totodatã s-a þinut seama de recomandãrile GRECO ºi ale Convenþiei ONU împotriva corupþiei vizând protecþia avertizorilor de integritate.

Prezentul proiect vine în întâmpinarea respectãrii angajamentelor asumate ºi a urgentãrii procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã ºi închiderii capitolului de negociere „Justiþia ºi Afaceri Interne”.

III. Proiectul Legii pentru aprobarea Codului de conduitã al personalului contractual din autoritãþile ºi instituþiile publice vine in completarea legislaþiei privind stabilirea unor standarde de conduitã pentru personalul din administraþia publicã, preluând prevederile Legii 7/2004, evidenþiate ca bune practici ºi la personalul contractual din autoritãþile ºi instituþiile publice.

Normele prevãzute de lege sunt similare funcþionarilor publici, dar au în vedere personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarului, personalul contractual din compartimentele cu activitãþi administrativ-gospodãreºti dar ºi personalul din autoritãþi ºi instituþii publice al cãror personal nu are statut de funcþionari publici.

Necesitatea actului normativ derivã din principiul tratamentului egal acordat tuturor categoriilor de personal care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor publice ºi din faptul cã cele mai dese situaþii de conduitã neadecvatã cu statutul de angajat al autoritãþii publice au fost semnalate în rândul consilierilor personali, precum ºi în rândul personalului contractual din societãþi ºi companii naþionale.

Utilitatea prezentei reglementãri consta in urmãtoarele elemente:
1. Aplicabilitatea legii tuturor autoritãþilor ºi instituþiilor publice, precum ºi regiilor ºi societãþilor naþionale cu capital de stat;
2. Încurajarea apãrãrii interesului public;
3. Creºterea credibilitãþii autoritãþilor ºi instituþiilor publice;
4. Limitarea în mod nediscriminatoriu a dreptului la liberã exprimare pentru toate categoriile de personal din autoritãþile ºi instituþiile publice;
5. Aplicarea principiilor supremaþiei interesului public, al egalitãþii de tratament faþã de toþi cetãþenii, profesionalismului, imparþialitãþii ºi independenþei, integritãþii, libertãþii gândirii ºi exprimãrii, cinstei ºi corectitudinii ºi al deschiderii ºi transparenþei, tuturor categoriilor de personal în conformitate cu principiile bunei administrãri ºi integritãþii publice, aplicabile autoritãþilor ºi instituþiilor publice în ansamblu;
6. Reglementarea procedurilor disciplinare ºi desemnarea autoritãþilor publice responsabile cu monitorizarea implementãrii ºi aplicãrii prevederilor legii;
7. Transparenþa privind nivelul de integritate ºi eticã profesionalã a personalului administraþiei prin elaborarea rapoartelor anuale de cãtre autoritãþile responsabile cu monitorizarea legii, ºi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet.

Scopul prezentei propuneri de act normativ vizeazã:
1. Creºterea capacitãþii administrative prin creºterea standardelor pentru resursele umane;
2. Creºterea implicitã a standardelor morale ºi profesionale în activitatea autoritãþilor ºi instituþiilor publice;
3. Realizarea unui tratament egal ºi a unui standard de conduitã unitar la nivelul administraþiei;
4. Eficientizarea luptei împotriva corupþiei;
5. Creºterea integritãþii instituþiilor si autoritãþilor publice;
6. Realizarea reformei administraþiei pe baze solide din perspectiva exigenþelor managementului resurselor umane.