Organizare judecatoreasca

Organizarea judiciara
     Comunicate MIP
     1 iunie 2003

   Executivul a discutat, în prima lecturã, Proiectul Legii privind organizarea judiciarã, prin care se urmãreste specializarea instantelor, colegialitatea completelor, necesitatea participãrii magistratilor la luarea deciziilor care privesc organizarea si functionarea instantelor si parchetelor( textul contine dispozitii referitoare la organizarea si functionarea internã a instantelor si parchetelor, conducerea si administrarea acestora, dispozitii privind personalul auxiliar de specialitate, bugetele instantelor si parchetelor).

Actul aprobat vizeazã realizarea componentelor reformei justitiei în România, prin reorganizarea institutionalã în vederea accentuãrii integrãrii Justitiei ca serviciu public în societate. Reforma institutionalã a sistemului judiciar este impusã de necesitatea asigurãrii functionãrii eficiente în plan intern, dar si cooperarea cu institutii din afara României si cu sistemele judiciare din Uniunea Europeanã.

Mãsurile cele mai importante cuprinse în textul Proiectului se referã la înfiintarea treptatã ( în functie de necesitãtii si resurse financiare si umane) a instantelor specializate pentru minori si familie, instantelor comerciale, administrativ-fiscale, si pentru solutionarea conflictelor de muncã. De asemenea, este reintrodus principiul colegialitãtii pentru solutionarea cazurilor în primã instantã, în scopul garantãrii impartialitãtii si asigurãrii controlului reciproc între judecãtori.

În acelasi timp se realizeazã o realocare a resurselor umane si financiare la instantele de judecatã, raportatã la numãrul de localitãti, populatia arondatã si numãrul de cauze, prin desfiintarea judecãtoriilor cu un volum mai mic de cauze, mãsurã determinatã si de reînfiintarea completelor colegiale.

Proiectul Legii privind organizarea judiciarã este structurat pe sase titluri.

În Titlul I, „ Dispozitii Generale” sunt mentionate principiile accesului liber la justitie, egalitatea în fata organelor judiciare, dreptul la un proces echitabil, publicitatea sedintelor de judecatã, dreptul la apãrare si sunt stabilite categoriile de instante judecãtoresti si parchete.

Titlul II contine dispozitii referitoare la instantele judecãtoresti, organizarea judecãtoriilor, tribunalelor, instantelor specializate si a curtilor de apel. De asemenea, este reglementatã posibilitatea constituirii sectiilor pentru judecarea faptelor de coruptie, la nivelul tribunalelor si a curtilor de apel, în raport cu volumul de activitate. Sunt prevãzute dispozitii generale privind competenta instantelor judecãtoresti, în special a instantelor specializate.

În ceea ce priveste conducerea instantelor de judecãtoresti este reglementatã posibilitatea de verificare, de cãtre presedinti, a modului în care îsi desfãsoarã judecãtorii activitatea . La nivelul tuturor instantelor si parchetelor se înfiinteazã colegii de conducere care vor aviza problemele generale de conducere. Este reglementatã expres organizarea adunãrilor generale ale magistratilor si atributiile principale ale acestora.

Un element de noutate îl reprezintã formarea completelor din doi judecãtori pentru judecarea în primã instantã a cauzelor, stabilindu-se si exceptiile în care unele cauze mai simple se judecã de cãtre un singur judecãtor.

Titlul III – „Ministerul Public” reglementeazã atributiile Ministerului Public, organizarea, conducerea si functionarea parchetelor. Se prevede înfiintarea, în mod corespunzãtor cu instantele pentru minori si familie a parchetelor cu specializãrile respective.

Titlul IV – „Personalul de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor” cuprinde dispozitii referitoare la magistratii consultanti si statutul acestora. Magistratii consultanti fac parte din completele de judecatã pentru solutionarea cauzelor privind solutionarea cauzelor privind conflictele de muncã, participând la deliberãri cu vot consultativ. Proiectul reglementeazã compartimentele auxiliare si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, al cãrui statut se va stabili prin lege specialã. Un capitol distinct este dedicat reglementãrilor privind politia instantelor si parchetelor si paza sediilor acestora.

De asemenea, proiectul prevede înfiintarea la toate instantele si parchetele a unor birouri de informare si relatii publice care asigurã legãturile cu publicul si mijloacele de informare în masã în vederea asigurãrii transparentei activitãtii judiciare, Ori ce informatii privind activitatea magistratilor se pot furniza numai prin intermediul acestora.

Titlul V – „ Gestiunea economico financiarã si administrativã a instantelor si parchetelor” – stabileste principiul participãrii magistratilor la elaborarea bugetelor. Astfel, curtile de apel si parchetele de pe lângã aceste instante, precum si Parchetul National Anticoruptie elaboreazã proiectele de buget anual pentru instantele, respectiv parchetele din circumscriptiile lor. Proiectele vor fi înaintate autoritãtilor centrale, vor fi analizate si supuse aprobãrii Executivului.

Pentru asigurarea unui volum de muncã echilibrat magistratilor, ministrul Justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupã caz procurorul general la Parchetului National Anticoruptie analizeazã anual volumul de activitate, si, în functie de rezultatele analizei iau mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi. Consiliul Superior al Magistraturii este în mod obligatoriu informat cu privire la mãsurile luate în acest sens si poate face propuneri de remediere a situatiei.