Forma unui nou Tratat, care sa mentina esenta Constitutiei, rolul parlamentelor nationale în procesul de reforma, Carta Drepturilor Fundamentale si importanta castigarii încrederii cetatenilor în Uniunea Europeana - toate acestea au constituit subiectele-cheie dezbatute luni si marti la Bruxelles de Adunarea Parlamentara Comuna, în cadrul celei de-a treia discutii privind viitorul Europei.
A sosit momentul sa luam o decizie privind viitorul Constitutiei Europene, a declarat presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, rezumand discutiile de marti. "Nu mai avem timp la dispozitie (...) sarcina noastra este sa asiguram o cat mai mare transparenta a conferintei interguvernamentale; deputatii vor trebui sa fie prezenti în timpul discutiilor", a spus el.
Vointa de a merge mai departe
"Este nu numai corect dar si important sa abordam problema viitorului Europei", a declarat Gerda Hasselfeldt, Vice-Presedinte al Bundestagului German. Ea si-a exprimat încrederea în viitorul procesului constitutional deoarece "exista vointa de a se merge mai departe cu aceasta sarcina comuna".
Temele de discutie ale grupurilor de lucru - "energie si schimbari climatice", "rolul parlamentelor nationale în procesul de reforma" si "structura viitorului tratat" - au fost bine alese, dat fiind importanta lor fundamentala pentru viitorul Uniunii Europene, a estimat Gerda Hasselfeldt.
Esenta Constitutiei
Mesajul clar ce trebuie adresat guvernelor ar trebui sa fie ca "nucleul Constitutiei trebuie sa se regaseasca în noul tratat", au estimat cei mai multi dintre oratori, referindu-se la Consiliul european de saptamana viitoare. Cativa reprezentanti ai parlamentelor nationale au explicat opiniile tarilor lor privind forma si continutul posibil al unui nou tratat.
Este nevoie de un nou compromis
Cand sunt puse la îndoiala acordurile deja stabilite, a declarat Jo Leinen (PSE, DE), “încrederea se erodeaza”. “Trebuie sa salvam esenta a ceea ce deja s-a negociat” si sa asiguram ca noul compromis nu va cuprinde mai putine prevederi convenite. Însusi faptul ca trebuie ajuns la un alt acord al tuturor celor 27 State Membre "este trist pentru Statele Membre care deja au ratificat tratatul", a adaugat parlamentarul danez Elisabeth Arnold. "Parlamentul luxemburghez va acorda guvernului un mandat clar pentru mentinerea esentei Constitutiei", a afirmat parlamentarul luxemburghez Ben Fayot. El s-a declarat, totodata, în favoarea includerii Cartei Drepturilor Fundamentale în noul tratat.
"Am deschis Cutia Pandorei, iar acum nu e deloc usor sa o închidem", a avertizat George Vella, parlamentar maltez. "Nu trebuie sa permitem catorva State Membre sa distruga ceea ce am construit deja", a subliniat el. Referitor la Carta Drepturilor Fundamentale, Rainder Steenblock, din partea Bundestagului German, s-a pronuntat împotriva unui tratat în care aceste drepturi sa fie mentionate "în anexa".
"Nici un tratat care nu este în interesul cetatenilor britanici nu trebuie aprobat", a afirmat deputatul britanic Michael Connarty. Orice decizie de transferare a competentelor catre Uniune trebuie validata prin referendum, a spus el.
Reprezentantul Senatului polonez, Edmund Wittbrodt, a subliniat importanta consolidarii rolului parlamentelor Statelor Membre în cadrul institutional al Uniunii. Aceasta ar permite "o legitimitate mai puternica a Uniunii si apropierea ei de cetatenii sai (...) Dispozitiile tratatului constitutional privind rolul parlamentelor nationale nu trebuie denaturate", a adaugat el.
Este necesara o rezolutie
"Europa trebuie sa se adune si sa ia decizii", a estimat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Statele Membre ar trebui sa ajunga la un acord privind reformele, fara sa mai piarda timp, a spus el.
Iesirea din impas: solidaritatea, spune Steinmeier
Uniunea Europeana trebuie sa recastige încrederea cetatenilor sai, a declarat seful diplomatiei germane. "Referendumurile negative au constituit expresia unui sentiment conform caruia procesul decizional este prea distant", a estimat el.
Solutia pentru lipsa de încredere consta în solidaritatea între actorii societatii Europene si între Statele Membre, a mai precizat ministrul german.
Steinmeier a enumerat, apoi, doua din cele mai importante domenii în care Uniunea Europeana are nevoie de reforme: a) politica externa care, a spus el, trebuie consolidata pentru a acorda Uniunii posibilitatea de "a vorbi cu o singura voce" în plan international; b) Carta Drepturilor Fundamentale, despre care cei mai multi au declarat ca ar trebui sa fie constrangatoare din punct de vedere juridic, fara o extindere neaparata a competentelor institutiilor europene".
Trebuie consolidata capacitatea de a actiona a Uniunii, spune Barroso
"Nevoia de a consolida capacitatea Uniunii de a actiona constituie primul motiv pentru care apar tratatul constitutional", a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. El a acceptat afirmatia lui Steinmeier referitoare la importanta solidaritatii între guvernele nationale, în aceasta perioada importanta a istoriei Europene de integrare.
"Nu e momentul sa fim divizati în probleme care nu au atata importanta", a spus Barroso, referindu-se la summitul din iunie si la viitoarea conferinta interguvernamentala privind reformele institutionale europene.
El a subliniat, totodata, nevoia consolidarii responsabilitatii Uniunii fata de cetateni, si a aplicarii principiului de subsidiaritate si a explicat ca din septembrie 2006 functioneaza un nou sistem de transmitere a propunerilor Comisiei Europene si de a se consulta parlamentele nationale. Declarandu-se în favoarea includerii Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului în noul tratat, Barroso a estimat ca "nu întelege cum ar putea exista vreun democrat care sa se opuna acestui lucru".
Este necesar un consens privind politica energetica comuna si combaterea schimbarilor climatice
Securitatea energetica si schimbarile climatice - una din principalele teme dezbatute în timpul perioadei de reflectie privind procesul decizional - constituie "doua provocari majore ale epocii noastre", care "explica implicarea Parlamentului European si decizia sa de a institui o comisie temporara specifica", a declarat raportorul grupului de lucru consacrat celor doua chestiuni, Enrique Baron Crespo (PSE, ES).
Multi participanti au declarat ca viitorul tratat ar trebui sa considere cele doua probleme, la fel cum au precizat Baron Crespo si Elmar Brok (PPE-DE, DE) în raportul lor adoptat de Parlament în sesiunea din iunie. Actiunile comune, concertate, ale deputatilor europeni si nationali sunt esentiale, au declarat co-presedintii grupurilor de lucru Roberto Musacchio (GUE, IT), din partea Parlamentului European, si António Ramos Preto (din partea parlamentului portughez).
Printre chestiunile care ar putea face obiectul unei astfel de cooperari, participantii au citat politica energetica, pregatirea pentru perioada post-Kyoto, întrevederile G8, revizuirea tratatului Euratom si cooperarea cu India si China.
Un rol mai activ pentru parlamentele nationale, fara sa se prejudicieze echilibrul institutional al Uniunii
Grupul de lucru consacrat rolului parlamentelor nationale în procesul de reforma a permis ajungerea la un consens în privinta multor subiecte, inclusiv a celor despre dispozitiile din proiectul de tratat constitutional referitoare la rolul adunarilor parlamentare ale Statelor Memgbre - a declarat raportorul Jorge Tadeu Morgado, din partea Parlamentului portughez.
Participantii au convenit ca trebuie mentinute regulile referitoare la responsabilitatea parlamentelor nationale, ca acestea sa supravegheze aplicarea principiului de subsidiaritate, "fara a fi pus în pericol echilibrul institutional al Uniunii Europene", a precizat Morgado.
"Uniunea este o democratie parlamentara ce nu poate functiona fara parlamentele nationale, iar acestea trebuie sa fie mai bine informate de ce se întampla la Bruxelles", a estimat, la randul sau, co-presedintele grupului de lucru, Andrew Duff (ALDE, UK), în timpul dezbaterii de luni.
Dupa cum a estimat Hubert Haenel, din partea Senatului francez, COSAC - organ de cooperare în care sunt reprezentate comisiile pentru afacerile europene ale parlamentelor nationale din Statele Membre - ar trebui transformat într-o "conferinta a parlamentelor nationale", care sa se substituie adunarii parlamentare a UEO si sa permita parlamentelor nationale sa monitorizeze Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC), a declarat Haenel.
Lordul Grenfell, din partea Camerei Lorzilor (Marea Britanie), a estimat ca în situatia încalcarii principiului de subsidiaritate n-ar fi util un mecanism de "cartonas rosu". Totodata, a spus el, n-ar exista nici un motiv pentru care COSAC sa se transforme; un observator din partea parlamentelor nationale la CIG "ar consolida ideea conform careia parlamentele formeaza un bloc omogen, ceea ce nu este cazul".
Constitutia - baza unui nou tratat
Grupul de lucru pentru structura noului tratat a convenit ca orice activitate trebuie efectuata în baza constitutiei. Daca cei mai multi dintre membri s-au aratat flexibili în ce priveste forma sau titlul tratatului, ei au subliniat rolul decisiv al simbolurilor - cum ar fi drapelul sau imnul european - în apropierea Europei fata de cetatenii sai.
Participantii au convenit ca un viitor tratat ar trebui sa promoveze o "comunitate a valorilor" si ca prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ar trebui sa fie constrangatoare din punct de vedere juridic. Pentru multi oratori, Carta a constituit unul din motivele pentru care tratatul constitutional a fost ratificat de 18 State Membre.
Grupul de lucru s-a declarat ferm împotriva oricarei forme de "minitratat" si a avertizat ca daca va fi repus în cauza compromisul deja stabilit, "s-ar putea deschide din nou cutia Pandorei". Alternativa ar fi o "Europa cu mai multe viteze", a încheiat raportorul grupului, Michael Roth, din partea Bundestagului German.
Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica
Comentarii articol (0)