Cumulul dobanzii legale cu alte tipuri de daune interese suferite de creditori

In cazul neexecutarii sau executarii cu întârziere a obligatiilor banesti sau contractuale, creditorul este îndreptatit sa solicite repararea prejudiciului suferit prin obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentând pretul prestatiilor efectuate si neachitate, dar si prin obligarea debitorului la plata de daune interese.
Daunele interese trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului cauzat, acestea putând sa cuprinda atât pierderea suferita, cât si beneficiul de care a fost lipsit creditorul, cu conditia de a face dovada existentei si a întinderii daunelor suferite ca urmare a neexecutarii sau executarii cu intarziere a obligatiilor. Este unanim recunoscut creditorului (atât in materie comerciala, cât si în materie civila) dreptul de a obtine dobânda legala aferenta neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a creantei sale. 

Însa, alaturi de dobânda legala, creditorul poate cere în justitie si alte despagubiri. Astfel, Codul Civil prevede ca, in cazul neexecutarii obligatiilor banesti, daunele interese nu pot cuprinde decât dobânda legala, cu exceptia regulilor speciale în materie de comert, fidejusiune si societate. Doctrina si practica instantelor de judecata sunt unitare în a aprecia ca este permis creditorului sa ceara si sa obtina cumulul dobânzii legale cu alte tipuri de daune. Se vor acorda daune în completarea dobânzii legale daca se va stabili, pe baza probelor administrate, îndeplinirea tuturor conditiilor raspunderii contractuale întrucât prezumtiile privind existenta si întinderea prejudiciului, precum si aceea referitoare la existenta raportului de cauzalitate între neexecutarea obligatiei si prejudiciu nu functioneaza decât în cazul dobânzii legale.
În continuare vom analiza cazurile concrete ce se ivesc in practica instantelor privind admisibilitatea cumulului dobanzilor legale cu (i) despagubirile, cu (ii) penalitatile, precum si cu (iii) actualizarea creantei în raport de indicele de inflatie.

Cumulul dobanzilor legale cu despagubirile
În cazul întârzierii în executarea obligatiilor banesti s-au exprimat o serie de opinii divergente.
O prima opinie este aceea potrivit careia partile nu pot stipula în contract si nici nu pot solicita pe cale judecatoreasca alte daune decât dobânda legala. Se sustine ca atât dobânda legala cât si despagubirile au aceeasi natura juridica, ambele reprezentând daune (moratorii) si, de aceea, cumulul acestora apare astfel inadmisibil. In plus, Codul Civil interzice, in mod expres, adaugarea unor alte daune la dobânda legala, cu exceptia cazurilor limitativ prevazute si anume, în materie de comert, fidejusiune si societate.
O alta opinie este aceea conform careia creditorul are dreptul la un supliment de despagubire peste dobânda legala ori de cate ori sufera, din culpa debitorului, un alt prejudiciu decåt cel care rezulta din întârzierea platii, dar generat tot de aceasta întârziere. Aceasta opinie, exprimata în perioada interbelica, a fost preluata si nuantata recent, sustinându-se ca, pe lânga dobânda legala (ca dauna moratorie), creditorul poate pretinde si alte daune, ce au caracter compensatoriu, si care urmaresc sa acopere prejudiciul cauzat prin deprecierea creantei înregistrata de la data exigibilitatii acesteia si pâna la data recuperarii efective a acesteia. 

Controversa a reaparut mai ales ca urmare a adoptarii Ordonantei 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligatiile banesti, care prevede ca „partile sunt libere sa stabileasca, în conventii, rata dobânzii pentru întârziere la plata unei obligatii banesti“. Textul de lege nu reprezinta o legiferare a posibilitatii solicitarii de daune cumulat cu dobânda legala, ci doar prevede o modalitate de cuantificare a dobânzii in mod conventional. Astfel, potrivit Codului civil valoarea dobânzii este stabilita de legiuitor, iar potrivit Ordonantei, de catre parti.
Însa, în conditiile în care, la momentul actual, dobânda legala se calculeaza tinând seama de o serie de factori care reflecta fluctuatiile monetare, apreciem ca valoarea prejudiciului este acoperita prin dobânda legala. In plus, legiuitorul a prevazut raportarea calculului dobânzii legale în functie de un parametru variabil, flexibil, urmarin-du-se astfel ca prejudiciul sa fie a-coperit numai prin plata dobânzii legale si sa se evite suplimentarea acesteia prin adaugarea altor valori.

Cumulul dobânzii legale cu penalitatile
Doctrina de drept civil si comercial adopta o solutie simplista pentru aceasta ipoteza, în sensul ca atât clauza penala, cât si dobânda legala reprezinta daune interese pentru executarea cu întârziere a obligatiilor contractuale, deci daune interese moratorii, cumulul acestora nefiind posibil deoarece ambele au aceeasi finalitate.
Admitând recursul în interesul legii declarat de procurorul general, Înalta Curte de Casatie si Justitie a statuat în dispozitivul Deciziei nr. 11 din 24.10.2005 (publicata în Monitorul Oficial nr. 123 din 09.02.2006) ca „orice clauza penala prin care se stabileste obligatia restituirii la scadenta a sumei împrumutate sub sanctiunea penalitatilor de întârziere, pe lânga dobânda contractuala convenita sau pe lânga dobânda legala, contravine prevederilor legii“. 

Hotarârea instantei supreme a oferit astfel o solutie unitara în aplicarea dispozitiilor art. 1, art. 2 si ale art. 3(1) si art. 3(2) din Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 referitoare la rata dobânzii aplicabile pentru intârzierea la plata unei obligatii banesti, având în vedere ca, de-a lungul timpului, instantele judecatoresti s-au pronuntat în mod diferit în ceea ce priveste posibilitatea cumulului dobânzilor cu penalitatile de întârziere. 

Pornind de la aceasta solutie, ramâne însa neacoperita ipoteza contractelor având un alt obiect decat împrumuturile banesti.
Apreciem ca, atunci cand se pune problema cumulului clauzei penale cu dobânda legala, ar trebui sa se stabileasca natura exacta si scopul clauzei penale, în sensul în care aceasta ar avea caracterul unor daune moratorii sau compensatorii. Astfel, dobânda legala poate fi cumulata cu penalitatile care au caracter de dauna compensatorie, menite a sanctiona neexecutarea obligatiei contractuale. Dobânda legala nu va putea însa sa fie cumulata cu acele penalitati care au un caracter de daune moratorii, menite a sanctiona executarea cu întârziere; un asemenea cumul ar echivala cu aplicarea a doua sanctiuni de acelasi fel pentru aceeasi fapta, respectiv cu o dubla reparatie a uneia si aceleiasi încalcari a contractului.
In acelasi sens s-a pronuntat si instanta suprema, retinând ca, „prin stipularea clauzei penale, partile au hotarât anticipat daune interese compensatorii, în cazul neexecutarii totale sau partiale ori daune moratorii pentru executarea cu întârziere. În acest mod, partile, prin vointa lor, stabilesc cuantumul despagubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a neexecutarii obligatiilor asumate.“
În consecinta, fiind prevazuta în conventia accesorie plata unor daune interese, nu se mai pot pretinde alte despagubiri ca urmare a neîndeplinirii totale sau partiale a obligatiei contractuale, inclusiv a dobânzii legale.

Cumulul dobânzii legale cu actualizarea creantei
Instantele judecatoresti s-au pronuntat, de regula, în sensul admisibilitatii cumulului dobânzilor cu actualizarea creantei, în functie de indicele de inflatie, pe considerentul ca cele doua institutii au natura diferita. Practica instantelor de judecata si literatura de specialitate au adoptat însa puncte de vedere contrarii în legatura cu acest aspect.
Intr-o opinie s-a apreciat ca actualizarea are caracter compensatoriu, astfel încât este permis cumulul dobânzii legale moratorii cu actualizarea. Caracterul compensatoriu al actualizarii rezida în faptul ca prin aceasta se repara partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legala. S-a sustinut, de asemenea, ca, în timp ce dobânda reprezinta pretul lipsei de folosinta, actualizarea cu inflatia urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti. 

În sprijinul admisibilitatii cumulului dobânzii legale cu actualizarea creantei pot fi invocate si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, care prevad in mod expres posibilitatea actualizarii creantei, dobânzilor, majorarilor sau penalitatilor datorate la data platii efective. De altfel, aceste dispozitii legale pot fi invocate si pentru a sustine posibilitatea actualizarii dobânzii legale moratorii (de întârziere în executarea obligatiilor contractuale). 

Ordonanta Guvernului nr. 5/ 2001 privind procedura somatiei de plata arata ca „sumele (...) si dobânzile, majorarile, penalitatile (...) se actualizeaza“, iar dispozitiile Codului de procedura civila prevad ca „se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizare.“
Actualizarea opereaza în temeiul legii, de îndata ce creditorul a solicitat-o, fie instantei, fie executorului judecatoresc, si a probat întârzierea executarii obligatiei banesti independent de dovedirea îndeplinirii conditiilor raspunderii civile.
Astfel, în prezent, consideram ca este posibila nu doar actualizarea creantei initiale si acordarea dobânzii legale, ci si actualizarea dobânzii legale moratorii, altfel spus, este permisa actualizarea sumei reprezentate de creanta initiala si de dobânda legala moratorie corespunzatoare acesteia.

Concluzii Apreciem ca legislatia actuala ofera în mod real prerogative si garantii creditorului pentru realizarea creantei sale si pentru acoperirea prejudiciului suferit. Astfel, partile pot stipula o dobânda conventionala moratorie (cu valoare nelimitata în materie comerciala) sau pot stabili penalitati de întârziere, în principiu necenzurabile de catre instanta de judecata. De asemenea, în materie comerciala au posibilitatea de a prevedea cumulul penalitatilor de întârziere cu daunele moratorii sau compensatorii cu depasirea valorii sumelor asupra carora sunt calculate. În plus, creditorul poate sa solicite si actualizarea sumei datorate a tuturor acestor daune.