Cumulul dobanzii legale cu alte tipuri de daune interese suferite de creditori

In cazul neexecutarii sau executarii cu intarziere a obligatiilor banesti sau contractuale, creditorul este indreptatit sa solicite repararea prejudiciului suferit prin obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentand pretul prestatiilor efectuate si neachitate dar si prin obligarea debitorului la plata de daune interese.

Daunele interese trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului cauzat, acestea putand sa cuprinda atat pierderea suferita cat si beneficiul de care a fost lipsit creditorul, cu conditia de a face dovada existentei si a intinderii daunelor suferite ca urmare a neexecutarii sau executarii cu intarziere a obligatiilor. Este unanim recunoscut creditorului (atat in materie comerciala cat si in materie civila) dreptul de a obtine dobanda legala aferenta neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a creantei sale.

Insa, alaturi de dobanda legala, creditorul poate cere in justitie si alte despagubiri. Astfel, Codul Civil prevede ca, in cazul neexecutarii obligatiilor banesti, daunele interese nu pot cuprinde decat dobanda legala, cu exceptia regulilor speciale in materie de comert, fidejusiune si societate. Doctrina si practica instantelor de judecata este unitara in a aprecia ca este permis creditorului sa ceara si sa obtina cumulul dobanzii legale cu alte tipuri de daune. Se vor acorda daune in completarea dobanzii legale daca se va stabili, pe baza probelor administrate, indeplinirea tuturor conditiilor raspunderii contractuale intrucat prezumtiile privind existenta si intinderea prejudiciului precum si aceea referitoare la existenta raportului de cauzalitate intre neexecutarea obligatiei si prejudiciu nu functioneaza decat in cazul dobanzii legale.

In continuare vom analiza cazurile concrete ce se ivesc in practica instantelor privind admisibilitatea cumulului dobanzilor legale cu (i) despagubirile , cu (ii) penalitatile precum si cu (iii) actualizarea creantei in raport de indicele de inflatie.

Cumulul dobanzilor legale cu despagubirile

In cazul intarzierii in executarea obligatiilor banesti s-au exprimat o serie de opinii divergente.

O prima opinie consta in aceea potrivit careia partile nu pot stipula in contract si nici nu pot solicita pe cale judecatoreasca alte daune decat dobanda legala. Se sustine ca atat dobanda legala cat si despagubirile au aceeasi natura juridica, ambele reprezentand daune (moratorii) si, de aceea, cumulul acestora apare astfel inadmisibil. In plus, Codul Civil interzice, in mod expres, adaugarea unor alte daune la dobanda legala, cu exceptia cazurilor limitativ prevazute si anume, in materie de comert, fidejusiune si societate.

O alta opinie este aceea conform careia creditorul are dreptul la un supliment de despagubire peste dobanda legala ori de cate ori sufera, din culpa debitorului, un alt prejudiciu decat cel care rezulta din intarzierea platii, dar generat tot de aceasta intarziere. Aceasta opinie, exprimata in perioada interbelica, a fost preluata si nuantata recent, sustinandu-se ca, pe langa dobanda legala (ca dauna moratorie), creditorul poate pretinde si alte daune, ce au caracter compensatoriu, si care urmaresc sa acopere prejudiciul cauzat prin deprecierea creantei inregistrata de la data exigibilitatii acesteia si pana la data recuperarii efective a acesteia.

Controversa a reaparut mai ales ca urmare a adoptarii Ordonantei 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatiile banesti care prevede ca ”partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarziere la plata unei obligatii banesti”. Textul de lege nu reprezinta o legiferare a posibilitatii solicitarii de daune cumulat cu dobanda legala ci, doar prevede o modalitate de cuantificare a dobanzii in mod conventional. Astfel, potrivit Codului civil valoarea dobanzii este stabilita de legiuitor iar potrivit Ordonantei, de catre parti.

Insa, in conditiile in care, la momentul actual, dobanda legala se calculeaza tinand seama de o serie de factori care reflecta fluctuatiile monetare, apreciem ca valoarea prejudiciului este acoperita prin dobanda legala. In plus, legiutorul a prevazut raportarea calculului dobanzii legale in functie de un parametru variabil, flexibil urmarindu-se astfel ca prejudiciul sa fie acoperit numai prin plata dobanzii legale si sa se evite suplimentarea acesteia prin adaugarea altor valori.

Cumulul dobanzii legale cu penalitatile

Doctrina de drept civil si comercial adopta o solutie simplista pentru aceasta ipoteza, in sensul ca atat clauza penala cat si dobanda legala reprezinta daune interese pentru executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale, deci daune interese moratorii, cumulul acestora nefiind posibil deoarece ambele au aceeasi finalitate.

Admitand recursul in interesul legii declarat de Procurorul General, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat in dispozitivul Deciziei nr. 11 din 24.10.2005 (publicata in Monitorul Oficial nr. 123 din 09.02.2006) ca „orice clauza penala prin care se stabileste obligatia restituirii la scadenta a sumei imprumutate sub sanctiunea penalitatilor de intarziere, pe langa dobanda contractuala convenita sau pe langa dobanda legala, contravine prevederilor legi”


Hotararea instantei supreme a oferit astfel o solutie unitara in aplicarea dispozitiilor art.1, art.2 si ale art.3(1) si art.3(2) din Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 referitoare la rata dobanzii aplicabile pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti, avand in vedere ca, de-a lungul timpului, instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod diferit in ceea ce priveste posibilitatea cumulului dobanzilor cu penalitatile de intarziere.

Pornind de la aceasta solutie, ramane insa neacoperita ipoteza contractelor avand un alt obiect decat imprumuturile banesti.

Apreciem ca, atunci cand se pune problema cumulului clauzei penale cu dobanda legala, ar trebui sa se stabileasca natura exacta si scopul clauzei penale, in sensul in care aceasta ar avea caracterul unor daune moratorii sau compensatorii. Astfel, dobanda legala poate fi cumulata cu penalitatile care au caracter de dauna compensatorie, menite a sanctiona neexecutarea obligatiei contractuale. Dobanda legala nu va putea insa sa fie cumulata cu acele penalitati care au un caracter de daune moratorii, menite a sanctiona executarea cu intarziere; un asemenea cumul ar echivala cu aplicarea a doua sanctiuni de acelasi fel pentru aceeasi fapta, respectiv cu o dubla reparatie a uneia si aceleiasi incalcari a contractului.

In acelasi sens s-a pronuntat si instanta suprema, retinand ca „prin stipularea clauzei penale, partile au hotarat anticipat daune interese compensatorii, in cazul neexecutarii totale sau partiale ori daune moratorii pentru executarea cu intarziere. In acest mod, partile, prin vointa lor, stabilesc cuantumul despagubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a neexecutarii obligatiilor asumate.”

In consecinta, fiind prevazute in conventia accesorie plata unor daune interese, nu se mai pot pretinde alte despagubiri ca urmare a neindeplinirii totale sau partiale a obligatiei contractuale, inclusiv a dobanzii legale.


Cumulul dobanzii legale cu actualizarea creantei

Instantele judecatoresti s-au pronuntat, de regula, in sensul admisibilitatii cumulului dobanzilor cu actualizarea creantei, in functie de indicele de inflatie, pe considerentul ca cele doua institutii au natura diferita. Practica instantelor de judecata si literatura de specialitate a adoptat insa puncte de vedere contrarii in legatura cu acest aspect.

Intr-o opinie s-a apreciat ca actualizarea are caracter compensatoriu, astfel incat este permis cumulul dobanzii legale moratorii cu actualizarea. Caracterul compensatoriu al actualizarii rezida in faptul ca, prin aceasta se repara partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobanda legala. S-a sustinut de asemenea ca, in timp ce dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, actualizarea cu inflatia urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti.

In sprijinul admisibilitatii cumulului dobanzii legale cu actualizarea creantei pot fi invocate si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata care prevad in mod expres posibilitatea actualizarii creantei, dobanzilor, majorarilor sau penalitatilor datorate la data platii efective. De altfel, aceste dispozitii legale pot fi invocate si pentru a sustine posibilitatea actualizarii dobanzii legale moratorii (de intarziere in executarea obligatiilor contractuale).

Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata arata ca „ sumele (...) si dobanzile , majorarile, penalitatile (...) se actualizeaza”, iar dispozitiile Codului de procedura civila prevad ca „se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizare.”

Actualizarea opereaza in temeiul legii, de indata ce creditorul a solicitat-o, fie instantei, fie executorului judecatoresc si a probat intarzierea executarii obligatiei banesti independent de dovedirea indeplinirii conditiilor raspunderii civile.

Astfel, in prezent, consideram ca este posibila nu numai actualizarea creantei initiale si acordarea dobanzii legale ci si actualizarea dobanzii legale moratorii, altfel spus este permisa actualizarea sumei reprezentate de creanta initiala si de dobanda legala moratorie corespunzatoare acesteia.

Concluzii

Apreciem ca legislatia actuala ofera in mod real prerogative si garantii creditorului pentru realizarea creantei sale si pentru acoperirea prejudiciului suferit. Astfel, partile pot stipula o dobanda conventionala moratorie (cu valoare nelimitata in materie comerciala) sau pot stabili penalitati de intarziere, in principiu necenzurabile de catre instanta de judecata. De asemenea, in materie comerciala au posibilitatea de a prevedea cumulul penalitatilor de intarziere cu daunele moratorii sau compensatorii cu depasirea valorii sumelor asupra carora sunt calculate. In plus, creditorul poate sa solicite si actualizarea sumei datorate a tuturor acestor daune.