In actuala reglementare a Codului Comercial, art. 1371 alin. 3 din Legea 31/1990 stipuleaza o interdictie expresa a administratorilor societatilor pe actiuni ce se dirijeaza dupa sistemul unitar, de a avea in acelasi timp calitatea de administrator si calitatea de salariat.
Aceasta incompatibilitate decurge din caracterul antitetic al raporturilor juridice aferente celor doua activitati, astfel ca raportul de dreptul muncii va fi suspendat pe perioada exercitarii mandatului de administrator, iar raporturile juridice cu societate vor fi guvernate de regulile mandatului comercial.
Cum stau lucrurile in cazul SRL
Daca in ceea ce priveste societatile pe actiuni actuala reglementare este cat se poate de clara, nu se poate spune acelasi lucru si despre situatia administratorului societatii cu raspundere limitata.
Art. 197 alin. 4 din Legea 31/1990 stabileste ca “dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare”.
Opinia doctrinei in ceea ce priveste textul citat este ca acesta se refera la faptul ca sistemul unitar sau dualist de administrare raman specifice societatilor pe actiuni si nu vor fi aplicate si societatilor cu raspundere limitata, dar aceasta dispozitie nu va fi extinsa si la interdictia cumulului de functii salariat-administrator. Concluzia ce se deduce este ca, nici in cazul societatilor cu raspundere limitata, detinerea calitatii de salariat in paralel cu exercitarea mandatului de administrator nu este posibila.
Exista, insa, anumite particularitati in ceea ce priveste asociatul-unic administrator. Astfel, in reglementarea initiala a Legii 31/1990, asociatul unic putea avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata, daca acesta nu avea si calitatea de administrator unic sau de membru al in consiliului de administratie. In reglementarea actuala insa, legiuitorul a suprimat textul mentionat, iar in prezent statueaza doar ca asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii al carui asociat unic este (art. 1961 alin. 3).
Opiniile din doctrina vizavi de textul de mai sus sunt contradictorii, impartindu-se in doua mari ipoteze:
- Asociatul unic poate avea calitatea de salariat in functia de administrator tocmai pentru ca legiuitorul a inteles sa suprime sintagma de la finalul textului art. 1961 alin. 3 plus prevederile art. 1961 alin. 4, care stipuleaza ca dispozitiile privitoare la societatile pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata.
- Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii al carui asociat unic este, dar pentru alte functii decat cea de administrator, in caz contrar s-ar crea o diferenta nejustificata intre regimul juridic al administratorilor neasociati, care dupa cum se poate vedea mai sus, nu pot avea calitatea de salariati, si regimul juridic al asociatului unic-administrator.
Indemnizatia administratorului: contributii si impozite datorate
In ceea ce priveste remuneratia administratorului, Codul Fiscal pare a fi mult mai clar decat Codul Comercial, in sensul ca acesta, fara a face diferenta intre administratorii diferitelor forme de organizare juridica, prevede in art. 55 alin. 2 lit “j” faptul ca “indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor” vor fi considerate venituri asimilate salariilor.
Avand in vedere faptul ca administratorul nu intra in categoria “salariati”, contractul acestuia nu va fi declarat in registrul electronic de evidenta al salariatilor. Insa, intrucat remuneratia primita de catre administrator se asimileaza, asa cum este mentionat mai sus, veniturilor salariale, societatea va retine, declara si plati atat impozitul pe venit, cat si echivalentul contributiei la bugetul de asigurari de sanatate si a contributiei pentru concedii si indemnizatii. Retinerea acestora se efectueaza in baza Legii 95/2006 si a Legii 571/2003 modificate si actualizate.
Prin urmare, indemnizatia administratorului va fi raportata in declaratia 112, sub denumirea de “alte categorii de persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor - care nu au contract individual de munca sau raport de servicii (nu este salariat)”, impreuna cu impozitul si contributiile mai sus mentionate.
In ceea ce priveste contributia individuala de asigurari sociale, administratorii sunt obligati sa se asigure pe baza declaratiei individuale de asigurare in cazul in care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari.
De asemenea, administratorul datoreaza integral cota de contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat, corespunzatoare conditiilor normale de munca - in procent de 31,3% din venitul brut, venitul asigurat neputand fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat (2022 RON in 2011) si nici mai mare decat suma a 5 salarii medii brute (10110 RON in 2011).
In plus fata de cele de mai sus, administratorul se poate asigura facultativ in sistemul asigurarilor sociale pentru somaj pe baza de contract individual de asigurare, dupa cum prevad Legea 76/2002 si Legea 571/2003 modificate si actualizate.
Comentarii articol (28)