Cum recunoastem clauzele abuzive si in ce tipuri de contracte sunt incluse?

Potrivit avocatului Madalina Pascu, consultant in cadrul forumului AvocatNet.ro, preocuparea legislativa atat la nivel national, cat si la nivel european pentru contractele incheiate intre profesionisti si consumatori este justificata, in principal, de faptul ca in cazul acestor acte juridice se ridica cel mai frecvent problema clauzelor abuzive, fapt bazat in principal pe inegalitatea pozitiilor in care se gasesc partile contractante.

“De cele mai multe ori consumatorului i se impune o anumita conduita contractuala prestabilita, fara posibilitati de negociere, asa cum exista de regula in contractele incheiate intre parti care nu au calitatea de consumator si, respectiv, de profesionist”, a declarat pentru AvocatNet.ro Madalina Pascu.

Desi contractele incheiate intre profesionisti si consumatori nu pot fi negociate, totusi legislatia in vigoare impune anumite conditii. Mai exact, orice contract incheiat intre profesionisti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate, se arata in Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori.

Avand in vedere prevederea mentionata mai sus, rezulta ca Legea nr. 193/2000 se aplica tuturor contractelor incheiate intre profesionisti si consumatori, care au ca obiect vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii, fara a exista vreo alta limitare legala atata timp cat una sau mai multe clauze cuprinse in contract este abuziva, ne-a explicat Madalina Pascu.

O definitie mai exacta a tipurilor de contracte asupra carora produce efecte Legea nr. 193/2000 este cuprinsa chiar in actul normativ, ne-a declarat avocatul Lucian Lazarutiu, consultant in cadrul forumului AvocatNet.ro.

“Aceste contracte sunt cele care nu au fost negociate direct cu consumatorul, fiind stabilite fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura lor, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Este vorba de asa-numitele contracte de aderare”, a continuat avocatul.

Madalina Pascu a punctat ca o conditie esentiala pentru ca un contract sa intre sub incidenta Legii nr. 193/2000 este aceea ca trebuie sa aiba inserata o clauza abuziva.

Ce este o clauza abuziva?

Conform Legii nr. 193/2000, o clauza contractuala va fi considerata abuziva daca nu a fost negociata direct cu consumatorul si prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Madalina Pascu ne-a explicat ca o clauza este abuziva daca sunt indeplinite anumite conditii, respectiv:

• lipsa de negociere;
• dezechilibrul contractual;
• incalcarea principiului bunei-credinte.

“Lipsa de negociere caracterizeaza contractele de adeziune cu clauze preformulate care nu permit consumatorului negocierea prevederilor sale. Consumatorul nu are posibilitatea sa influenteze continutul clauzelor din contractele-tip, accepta sau nu contractul, dar nu-l poate modifica”, ne-a declarat Madalina Pascu.

De asemenea, dezechilibrul contractual se naste la momentul in care se produc anumite inegalitati intre drepturile si obligatile partilor contractante, fiind astfel deteriorat echilibrul contractual in favoarea profesionistului.

In ceea ce priveste faptul ca drepturile si obligatiile trebuie exercitate cu buna-credinta, in acord cu moravurile si cu ordinea publica, prin instituirea clauzelor abuzive in contractele de consum, profesionistul incalca buna-credinta, a explicat sursa citata.

Ce tipuri de contracte contin clauze abuzive?

Potrivit lui Lucian Lazarutiu, contractele care contin clauze abuzive sunt cele incheiate cu bancile sau cu institutiile financiare nebancare. Pe langa acestea mai exista insa si alte tipuri de contracte, de exemplu:

• contractele incheiate cu societatile de telefonie mobila,
• contractele incheiate cu furnizorii de energie electrica, gaz, termoficare, apa, salubritate,
• contractele incheiate cu societatile de asigurari.

Madalina Pascu ne-a precizat ca majoritatea contractelor de telefonie mobila contin clauza abuziva, stipulata si in Legea nr. 193/2000, prin care consumatorul este obligat la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist.

“Din aceasta perspectiva, sunt des intalnite in practica companiilor de telefonie mobila clauzele pe care consumatorul este obligat sa le accepte fara posibilitate de negociere, prin care se prevede obligatia debitorului de a achita penalitati de intarziere pentru neplata la termen a sumelor datorate fara a se limita valoarea penalitatilor cumulate in functie de valoarea debitului principal”, a exemplificat avocatul.

Sursa citata a subliniat ca este evident caracterul abuziv al unei astfel de clauze care nu limiteaza nici sub aspect temporal si nici sub aspect cantitativ valoarea penalitatilor, dand posibilitatea profesionistului de a ramane in pasivitate pana la implinirea termenului de prescriptie, debitorul ajungand sa cumuleze penalitati care in unele cazuri depasesc de zece ori valoarea sumei restante.

“In acest fel este incalcat atat principiul bunei credinte, cat si acela al mentinerii echilibrului contractual generand pentru consumator datorii disproportionate fata de prejudiciul efectiv suferit de profesionist”, a continuat avocatul.

Un alt tip de clauza regasit cu regularitate in contractele de inchiriere presupune obligatia consumatorului in cazul manifestarii intentiei de desfiintare a contractului, de a plati in continuare chirie locatorului pana la data la care acesta isi va gasi un nou chirias, a punctat Madalina Pascu.

“Aceasta practica intalnita adesea in inchirierea spatiilor din marile centre comerciale este abuziva deoarece ramane la puterea discretionara a profesionistului,perioada de timp in care va demara procedurile de negociere si incheiere a unui nou contract de inchiriere, consumatorul ajungand sa fie obligat la plata chiriei pentru un imobil pe care nu il mai foloseste pana cand va dori profesionistul”, a declarat aceeasi sursa.

De asemenea, exista riscul ca profesionistul sa mareasca chiria perceputa la notificarea intentiei de desfacere a contractului, urmand sa obtina un profit nejustificat care l-ar putea determina sa ramana in pasivitate in ceea ce priveste gasirea unor noi chiriasi.

Tot in categoria clauzelor abuzive se incadreaza si cazul in care consumatorul este obligat la respectarea obligatiilor contractuale in situatia in care profesionistul nu isi indeplineste propriile obligatii, a mai spus Madalina Pascu.

Potrivit avocatului, aceasta presupune ca se limiteaza inclusiv dreptul consumatorului de a solicita despagubiri pentru intarzierea in executare sau neexecutarea obligatiilor de catre profesionist.

Procedura de denuntare a clauzelor abuzive

Odata cu intrarea in vigoare din 1 octombrie 2013 a doua noi articole ale Legii nr. 193/2000, asociatiile pentru protectia consumatorilor au posibilitatea sa atace in instanta clauzele abuzive din contracte. In situatia in care acestea vor fi declarate abuzive, atunci profesionistul va fi obligat sa elimine clauzele din toate contractele aflate in curs de executare si din cele preformulate.

Tinand cont de noile reguli care se aplica de la inceputul lunii octombrie, ANPC a facut un anunt recent prin care le recomanda consumatorilor sa verifice in contractele pe care le detin daca exista posibile clauze abuzive.

Totodata, ANPC atentioneaza consumatorii sa fie vigilenti atunci cand li se propun acte aditionale la contractele de adeziune (credite bancare/nebancare, utilitati, telefonie fixa si mobila, cablu, etc.) spre semnare, sa le consulte cu atentie inainte de semnare si sa ceara lamuriri suplimentare entitatilor care le propun.

“Daca nu sunt lamuriti pe deplin asupra formularilor si termenilor folositi in actele aditionale, consumatorii sunt rugati sa se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judetene pentru a primi informatii si indrumari de la personalul specializat”, au precizat reprezentantii autoritatii.

Astfel, daca consumatorul a identificat clauze abuzive intr-un contract incheiat de exemplu cu societatile de telefonie mobila sau cu furnizorii de energie electrica, gaz, termoficare, apa, salubritate, atunci poate sa le denunte, parcurgand cateva etape.

In primul rand, trebuie sa adreseze o sesizare catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sau catre o alta asociatie pentru protectia consumatorilor (potrivit legislatiei in vigoare, aceasta trebuie sa aiba calitatea ONG, sa aiba cel putin 3.000 de membri la nivel national si filiale in cel putin 10 judete si de asemenea sa fi desfasurat, la nivel judetean si local, o activitate in domeniul protectiei consumatorilor pe o perioada de cel putin trei ani).

In sesizare, consumatorul trebuie sa indice clauzele pe care le considera abuzive si de asemenea, trebuie sa ofere autoritatii de control cat mai multe date, clare, concise si corecte.

Mai departe, ANPC se va adresa instantei si va cere eliminarea clauzelor abuzive din contractul respectiv. In cazul in care instanta va constata existenta clauzelor abuzive in contract, va obliga banca sa modifice toate contractele in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate.

“Este bine de retinut ca odata ce o clauza este declarata abuziva de catre instanta judecatoreasca, ea devine inaplicabila, putandu-se ajunge la anularea intregului contract in cazul in care in lipsa acelei clauze contractul nu mai poate produce efecte juridice”, a explicat avocatul Madalina Pascu.

In opinia sa, clauzele abuzive contractuale reprezinta o incalcare a principiului libertatii contractuale, a indeplinirii obligatiilor cu buna-credinta si a pastrarii echilibrului contractual si trebuie sanctionate ca atare, educand astfel nu doar profesionistii, ci si consumatorii.

In ceea ce priveste costurile pe care clientul trebuie sa le suporte intr-un proces de denuntare a clauzelor abuzive, acestea reprezinta doar onorariul avocatului. Taxa judiciara de timbru nu se plateste in acest caz, pentru ca litigiile privind protectia consumatorilor sunt scutite de aceasta taxa.

Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru care se aplica din 29 iunie 2013, sunt scutite de la plata taxei de timbru actiunile avand ca obiect protectia drepturilor consumatorilor, atunci cand persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile legitime ale consumatorilor.

In fisierul atasat puteti consulta lista clauzelor abuzive prevazute in Legea nr. 193/2000.