Fiscul nu-ți mai poate refuza deducerea TVA din cauza partenerilor de afaceri incorecți

La finalul lunii octombrie, într-o hotărâre dată în Cauza C‑277/14, apărută ca urmare a unui litigiu între o societate poloneză şi Cameră Fiscală din oraşul Łódź, CJUE a decis că autoritățile fiscale nu pot refuza dreptul de deducere al TVA pentru motivul că emitentul facturii nu mai dispune de o autorizație de întreprinzător individual și că, în consecință, nu mai are dreptul de a‑și utiliza numărul de înregistrare fiscală atunci când această factură cuprinde toate informațiile prevăzute.

Hotărârea judecătorilor europeni vizează autorităţile fiscale poloneze, dar, după cum a explicat şi avocatul Gabriel Biriş, prevederile sunt valabile şi pentru România. În fapt, deciziile date de CJUE sunt obligatorii pentru instanţele naţionale sesizate cu probleme asemănătoare, cele care trebuie să soluţioneze cauzele conform deciziilor Curţii (mai multe detalii despe acest subiect găsiţi aici). 

Gabriel Biriş, cofondator şi partener la casa de avocatură Biriş Goran, consideră că decizia luată de CJUE ar trebui să stopeze practicile curente şi larg răspândite ale ANAF, prin care contribuabilii oneşti sunt acuzaţi că au făcut operaţiuni "fictive" doar pentru faptul că furnizorii (uneori chiar furnizorii furnizorilor furnizorilor furnizorilor) au un "comportament fiscal inadecvat".

"Așa cum am spus încă de anul trecut, atât public cât și în memorii adresate conducerii ANAF, nici Codul fiscal și nici directivele nu au oferit baza legală pentru refuzul dreptului de deducere al unor facturi emise de furnizori <<cu comportament fiscal inadecvat>>, atât de inspecția fiscală, cât mai ales de Direcția Antifraudă. Ceea ce este mai rău este că instituțiile statului au încălcat legea cu bună știință", ne-a declarat Gabriel Biriş.

Ţinând cont că hotărârea CJUE vizează toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), aceasta nu face decât să clarifice faptul că autoritățile fiscale nu pot cere contribuabilului să facă verificări care, în mod obiectiv, nu pot fi făcute de acesta, verificările fiind în sarcina autorităților fiscale. Cu alte cuvinte, este obligaţia administrației fiscale care a constatat fraude sau neregularități comise de persoana care a emis factura să stabilească, în raport cu elemente obiective și fără a solicita din partea destinatarului facturii verificări a căror sarcină nu îi revine, că respectivul destinatar știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într‑o fraudă privind TVA‑ul.

Prin urmare, specialistul de la Biriş Goran consideră că autorităţile fiscale din ţara noastră vor fi obligate să îşi schimbe procedura utilizată până acum, instituţia Fiscului nemaiavând nici măcar un motiv pentru a refuza contribuabililor dreptul de deducere a TVA.

"Dacă până acum organele fiscale se puteau ascunde după o formulare relativ interpretabilă a CJUE, conform căreia dreptul de deducere poate fi refuzat dacă cumpărătorul <<știa sau ar fi putut ști>> că participă la o fraudă, acum nu mai este nici măcar această scuză", a punctat Gabriel Biriş, cel care a atras atenţia că Fiscul a încălcat legea sistematic în ultima perioadă. 

"Continuarea practicii curente înseamnă a fragiliza încă și mai mult instituția, pentru că nimic nu îi va mai ține pe contribuabili să nu înceapă masiv formularea de plângeri pentru abuz în serviciu (art. 297 din Codul Penal) /grup infracțional (art. 367 din Codul Penal) împotriva echipelor de inspecție, plus acțiuni civile împotriva inspectorilor/ ANAF pentru recuperarea pagubelor", a explicat specialistul contactat de redacţia noastră. 

Totodată, avocatul avertizează asupra impactului pe care îl va avea decizia judecătorilor europeni asupra litigiilor existente între ANAF şi contribuabili, pe tema deducerii TVA.

"Judecătorii nu au cum să nu admită cererile contribuabililor împotriva deciziilor emise de ANAF cu încălcarea legii, așa cum foarte bine clarifică CJUE în Cauza C‑277/14. Chiar dacă vor mai exista sincope, sunt convins că instanțele de apel, semnificativ mai experimentate, vor da în final decizii conforme cu legea și deciziile CJUE. În mod normal, ANAF va pierde pe linie", a subliniat Gabriel Biriş.

În prezent, Codul fiscal prevede sancţionarea celor care fac afaceri cu firme declarate inactive. Ar trebui schimbat cadrul legislativ?

În momentul de față, Codul fiscal stabilește măsuri sancționatorii pentru contribuabilii care fac afaceri cu firmele declarate inactive. Astfel, firmele care desfășoară operațiuni cu contribuabili declarați inactivi riscă să nu le fie luate în considerare tranzacțiile de către Fisc și chiar să nu beneficieze de dreptul de deducere a TVA.

Conform normelor legale, firmele inactive trebuie trecute într-un registru public, disponibil pe site-ul Fiscului, în care fiecare să își poată verifica partenerii de afaceri pentru a se asigura ca aceștia sunt activi și că o colaborare cu ei nu comportă riscuri în privința nedeductibilității cheltuielilor.

Totuși, acest registru nu este actualizat în timp real, ceea ce face imposibilă o verificare exactă, după cum au avertizat şi specialiştii casei de avocatură Şerban şi Asociaţii, într-un articol publicat încă din 2012 de AvocatNet.ro. 

Practic, în aceste condiţii, există posibilitatea ca un contribuabil de bună-credinţă să contracteze parteneri de afaceri inactivi sau cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA, pentru simplul fapt că verificările sale s-au derulat într-o bază de date neactualizată în timp real.

Potrivit actualului Cod fiscal, în vigoare până la finalul anului, contribuabilii declaraţi inactivi ca urmare a procedurii din Codul de Procedura Fiscală nu beneficiază de dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor din perioada în care sunt declaraţi inactivi, dar sunt obligaţi să plătească în continuare impozitele prevăzute de lege. Mai exact, un astfel de contribuabil va avea regimul unui contribuabil activ, plătind impozitele prevăzute de lege, fără să aibă dreptul să îşi deducă cheltuielile şi TVA-ul aferente achiziţiilor din perioada de inactivitate. 

În plus, potrivit reglementărilor din prezent, nici beneficiarii care cumpără servicii sau bunuri de la un contribuabil declarat inactiv nu beneficiază de deducerea cheltuielilor sau a TVA-ului.

Prevederile menţionate anterior sunt păstrate şi în noul Cod fiscal, aplicabil de la 1 ianuarie 2016, act normativ care la art. 11 alin. (7) stipulează următoarele: "Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform Codului de procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă".

Prin urmare, specialiştii consideră că legislaţia din ţara noastră va trebui modificată, astfel încât să fie în concordanţă cu directivele europene şi implicit cu hotărârea CJUE.

"Personal, consider că măsuri precum registrul operatorilor inactivi sau declarația 088 trebuie să existe încă cel puțin până când vom ajunge la un randament al colectării TVA comparabil cu media europeană, dar fără exagerările din prezent. Noi avem acum un randament de aproximativ 60% față de media de peste 80%, este însă din ce în ce mai clar că registrul operatorilor inactivi nu este conform cu Directiva și că nu va putea fi păstrat în legislația noastră. Va trebui să venim cu alte măsuri de combatere a fraudei. Din fericire există soluții, din nefericire nimeni nu vorbește (încă) serios de ele", a explicat pentru AvocatNet.ro Gabriel Biriş, Partener la Biris Goran.

Notă: Conform unui comunicat de presă remis redacției în luna martie a acestui an, de către compania care a lansat MemoX , o aplicaţie ce oferă verificarea informațiilor fiscale despre firmele din ţara noastră, la momentul respectiv, în România erau înregistrate peste 1,4 milioane de firme, dintre care peste 230.000, inactive fiscal. În plus, în ultimul an, peste 100.000 de firme au înregistrat diverse modificări la Registrul Comerțului.

Contribuabilii sunt sfătuiţi să îşi cunoască furnizorii şi să lupte pentru drepturile lor

Avocatul Gabriel Biriş îndeamnă toate societăţile acuzate de Fisc că ar desfăşura operaţiuni suspecte să lupte pentru drepturile lor şi să facă tot posibilul să îşi cunoască furnizorii, pentru a evita astfel evaziunea fiscală, un fenomen care afectează orice business corect, nu doar bugetul statului.

"Sfătuiesc foarte serios firmele sa îşi cunoască furnizorii pentru a nu participa, fie şi involuntar, în lanţuri infracţionale. Problema apare însă când firmele sunt declarate inactive ulterior începerii colaborării, uneori pe motive ridicole. Instanţele au început însă să înţeleagă problema şi dau câştig de cauză contribuabililor", a încheiat specialistul de la casa de avocatură Biris Goran.

Din 2014, firmele sunt verificate de inspectorii antifraudă înainte de a fi declarate inactive

Ordinul ANAF nr. 1.847/2014, publicat în Monitorul Oficial în luna iulie a anului trecut, stabileşte că un contribuabil este verificat atât de inspectorii fiscali, cat şi de cei antifraudă, înainte de a fi declarat inactiv. 

Codul de procedură fiscală prevede că pentru a fi declaraţi inactivi contribuabilii trebuie să se afle în una dintre următoarele situaţii:

• nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;
• se sustrag de la efectuarea inspecţiei fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
• organele fiscale au constatat ca nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.

Potrivit actului normativ, aceeaşi măsură se aplică şi în cazul contribuabililor care sunt reactivaţi. Astfel, înainte ca un contribuabil să fie reactivat, inspectorii fiscali şi cei antifraudă vor verifica dacă este îndeplinită una dintre cele trei condiţii obligatorii pentru reactivare. Mai exact, aceştia vor verifica dacă contribuabilul funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

Codul de procedura fiscală prevede că pentru a fi reactivat, un contribuabil trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

• să funcţioneze la domiciliul fiscal declarat;
• să îşi îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
• să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

Notă: Din acest articol puteţi afla cum sunt verificaţi contribuabilii care se sustrag de la inspecţia fiscală, dar şi ce presupune verificarea contribuabililor care vor fi reactivaţi.