Ce efecte are pentru firme creşterea salariului minim de la 1 mai

1. Cheltuieli suplimentare pentru cei plătiţi cu minimul pe economie

Creşterea salariului minim brut de la 1 mai înseamnă, în primul rând, că angajatorii au cheltuieli suplimentare cu salariaţii plătiţi cu minimul pe economie.

Concret, începând din această lună, angajatorii trebuie să achite un salariu net de 925 de lei, în loc de 785 de lei, cât au plătit până la 30 aprilie. Totodată, pentru taxele datorate statului trebuie achitaţi 288 de lei, faţă de 242 de lei. În total, costul unei firme cu un angajat plătit cu salariul minim brut este, de la 1 mai, de 1.538 de lei, faţă de 1.292 de lei, cât a fost până la 30 aprilie.

În acelaşi timp, deoarece majorarea salariului minim implică modificarea contractelor de muncă şi transmiterea schimbării în aplicaţia Revisal, angajatorii care folosesc prestatori de servicii trebuie să suporte şi alte costuri. Mai precis, dacă angajatorii plătesc un prestator de fiecare dată când apare o modificare de transmis în Revisal, aceştia trebuie să dea aproximativ 30 de lei pentru fiecare salariat pentru care este necesară modificarea contractului de muncă.

Majorarea salariului minim brut este o măsură luată de Guvern prin Hotărârea nr. 1017/2015.

Notă: Informaţii suplimentare găsiţi aici.

2. Modificarea contractelor de muncă şi transmiterea schimbărilor în Revisal

Aşa cum am precizat mai sus, creşterea salariului minim brut implică modificarea contractelor de muncă ale salariaţilor plătiţi cu minimul pe economie şi transmiterea schimbării în aplicaţia Revisal.

Angajatorii sunt obligaţi să raporteze orice modificare salarială cu ajutorul Registrului general de evidenţă a salariaţilor (sau, pe scurt, Revisal), iar acest lucru trebuie făcut într-un termen de 20 de zile lucrătoare.

Mai exact, aşa cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 500/2011, modificarea salariului minim brut trebuie înregistrată în Revisal cel târziu în ziua lucrătoare anterioară împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare. Asta înseamnă că angajatorii au timp să opereze schimbările necesare până în data de 27 mai.

De reţinut este că angajatorii mai au la dispoziţie şi varianta întocmirii unei decizii colective, însă în această situaţie regulile nu sunt îndeajuns de clare.

Notă: Puteţi afla mai multe despre transmiterea modificării salariale în Revisal din acest articol.

3. Firmele fără angajaţi cu handicap trebuie să plătească statului o sumă majorată

Dacă au minimum 50 de angajaţi, persoanele juridice, indiferent că sunt de drept public sau privat, precum şi autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia legală de a angaja persoane cu handicap. Concret, este vorba de un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

"Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi", prevede Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dacă entităţile respective nu respectă obligaţia, acestea au la dispoziţie două alternative, după cum urmează:

• fie să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care n-au angajat persoane cu handicap;
• fie să achiziţioneze lunar produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat precizată la primul punct.

Astfel, dacă luăm ca exemplu o firmă care are 50 de salariaţi, rezultă că aceasta trebuie să aibă doi angajaţi cu handicap. În situaţia în care firma n-are niciun angajat cu handicap, asta înseamnă că, pentru prima variantă de mai sus, de la 1 mai trebuie să achite statului 625 de lei (50% din salariul minim brut) x 2 (numărul de angajaţi cu handicap pe care nu-i are), adică 1.250 de lei în total. Până luna trecută, o firmă aflată în aceeaşi situaţie a trebuit să plătească în total 1.050 de lei.

În varianta a doua precizată mai sus, de la 1 mai, firma trebuie să cumpere lunar produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate în cuantum de 1.250 de lei, faţă de 1.050 de lei, cât s-a plătit până la 30 aprilie.

"Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti", se mai arată în Legea drepturilor persoanelor cu handicap.

Atenţie! În ceea ce priveşte verificarea respectării obligaţiei, această activitate este în competenţa inspectorilor de muncă. Firmele care încalcă prevederile amintite pot fi sancţionate cu amendă de la 15.000 la 20.000 de lei.

4. Zilierii trebuie plătiţi cu un tarif minim mai mare

Beneficiarii de lucrări necalificate cu caracter ocazional pot fi, potrivit Legii nr. 52/2011, atât persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cât şi unele instituţii publice.

Asta înseamnă că entităţile care folosesc zilieri sunt nevoite să le plătească acestora, începând cu data de 1 mai, un tarif pe oră minim majorat. Mai precis, deşi remuneraţia se stabileşte prin negociere directă între părţi, cuantumul acesteia nu poate fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului minim brut.

Din această lună, valoarea pe oră a salariului minim este de 7,382 lei (pentru o medie de 169,333 ore de lucru pe lună), asta însemnând că aceeaşi valoare minimă este valabilă şi pentru plata zillierilor.

Până la 30 aprilie, cuantumul minim al remuneraţiei brute orare a zilierilor a fost de 6,225 lei, aşa cum a fost stabilit la 1 iulie 2015, atunci când a avut loc cea mai recentă majorare a salariului minim.

De asemenea, important de ştiut este că beneficiarii de lucrări trebuie să plătească la stat impozit pe venit pentru activitatea prestată de zilieri, în cuantum de 16% (calculat la remuneraţia brută).

Notă: Puteţi găsi aici informaţii suplimentare despre plata zilierilor.

5. Firmele riscă amenzi de circulaţie majorate

Din moment ce un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, creşterea acestuia din urmă a atras automat şi majorarea amenzilor pentru contravenţii rutiere. Astfel, de la 1 mai, un punct-amendă este egal cu 125 de lei, faţă de 105 lei, cât a fost până la 30 aprilie.

Contravenţiile sunt stabilite, potrivit Codului rutier, pe clase de sancţiuni, de la clasa I la clasa a V-a. Clasa a V-a de sancţiuni (între 21 şi 100 de puncte-amendă) este valabilă strict pentru persoanele juridice. Asta înseamnă că, din luna curentă, firmele riscă amenzi cuprinse între 2.625 şi 12.500 de lei (până în aprilie, amenzile erau situate între 2.205 şi 10.500 de lei).

Printre faptele persoanelor juridice ce pot fi sancţionate contravenţional se numără nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a lucrărilor din zona drumurilor publice şi necomunicarea, la cererea poliţiei, a identităţii persoanei căreia i-a fost încredinţată maşina firmei.

De asemenea, firmele mai pot fi sancţionate dacă nu solicită autorităţilor înscrierea în certificatul de înmatriculare a datelor de identificare ale şoferului sau neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere a drumului public pe timp de iarnă.

Notă: Mai multe informaţii despre creşterea amenzilor de circulaţie de la 1 mai sunt aici.

__________

Rectificare (23.05.2016): Într-o versiune anterioară a acestui articol scria că ultima zi de raportare în Revisal a modificării contractuale privind salariul minim este 26 mai. Aceasta este, de fapt, 27 mai, având în vedere că 2 mai a fost sărbătoare legală nelucrătoare.