Modificări la codurile penale: Ce se va întâmpla dacă Parlamentul (nu) aprobă Ordonanța 14

La 1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 13/2017, prin care Executivul a introdus o serie de modificări ale Codului de procedură penală și prin care a prevăzut unele schimbări și la Codul penal - în mare, dezincriminări ale unor fapte penale și micșorări de pedeapsă, precum și mici completări la procedurile penale. Modificările de procedură au intrat în vigoare chiar la data publicării actului, adică la 1 februarie, însă modificările la Codul penal erau programate să se aplice începând cu 11 februarie. Practic, o parte din OUG nr. 13/2017 a intrat în vigoare la momentul publicării.

Câteva zile mai târziu, Executivul a venit cu un alt act, prin care a prevăzut abrogarea integrală a OUG nr. 13/2017 și câteva modificări de procedură penală - OUG nr. 14/2017 a intrat în vigoare pe 5 februarie, blocând astfel intrarea în vigoare a dispozițiilor penale mult contestate de opinia publică, mai exact, cele programate pentru 11 februarie.

În prezent, Parlamentul - ca principală autoritate legislativă a țării noastre și în conformitate cu prevederile constituționale - trebuie să supună votului OUG nr. 14/2017. În funcție de cum va vota Parlamentul, ceea ce înseamnă fie adoptarea, fie respingerea ordonanței, efectele juridice care se vor produce pentru legislația civilă și pentru cei afectați de acele dispoziții sunt diferite. În cele ce urmează, vom prezenta pe rând cele două ipoteze ale votului legislativ - adoptarea sau respingerea OUG nr. 14/2017 - așa cum au fost explicate de avocații specialiști de la Mușat&Asociații.

Ipoteza 1: Parlamentul aprobă OUG nr.14/2017

Practic, dacă parlamentarii votează pentru aprobarea Ordonanței 14, OUG nr.13/2017 nu va produce niciun efect juridic, potrivit avocaților. Cea mai importantă consecință este că nu vom putea vorbi despre aplicarea legii penale mai favorabile, pentru că prevederile referitoare la Codul penal nu vor fi intrat niciodată în vigoare. Concret, textul de la abuzul în serviciu rămâne nealterat, în sensul că:

• nu va exista niciun prag minim de 200.000 de lei ori producerea unei vătămări printr-o lege/ordonanță a Guvernului;
• pedeapsa infracțiunii rămâne nemicșorată (închisoarea de la doi la șapte ani, iar nu de la șase luni la trei ani) și se elimină posibilitatea de a fi stabilită pedeapsa cu amenda, ca alternativă la cea cu închisoarea, așa cum se prevedea în Ordonanța 13;
• mai mult, rămâne în continuare pedeapsa complementară (care se acordă pe lângă cea cu închisoarea) de a nu mai putea exercita o funcție publică ulterior condamnării - așa cum fusese prevăzut de Executiv, această pedeapsă complementară ar fi dispărut din noul text al infracțiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, dacă Ordonanța 14 va fi aprobată, nu vor mai putea intra în vigoare nici modificările de la conflictul de interese (unde, potrivit OUG nr. 13/2017, am fi fost în prezența unor dezincriminări parțiale), nici dezincriminarea completă a infracțiunii de neglijență în serviciu, potrivit celor de la Mușat&Asociații.

Iar nu în ultimul rând, nu vor mai putea intra în vigoare nici schimbările prevăzute pentru infracțiunea de favorizare a făptuitorului, unde OUG nr. 13/2017 stabilise nepedepsirea celui ce favorizează o rudă/afin până la gradul al II-lea și nici pe cel care emite/aprobă/adoptă acte normative.

Totuși, așa cum am mai spus, prin OUG nr. 13/2017 au fost prevăzute niște modificări și pentru procedura penală care au fost în vigoare până la 5 februarie, când actul a fost abrogat. Dacă Legislativul aprobă Ordonanța 14, aceste modificări ale Codului de procedură penală vor rămâne, în continuare abrogate, însă nu trebuie să uităm faptul că acest din urmă act a făcut mai mult decât să abroge ordonanța anterioară - OUG nr. 14/2017 a prevăzut și ea, la rândul său, câteva schimbări pentru procedura penală și care au intrat în vigoare la momentul publicării actului, adică pe 5 februarie:

• se prevăd expres cazurile în care acțiunea civilă este lăsată nesoluționată de către instanța penală;
• se prevede expres durata măsurii controlului judiciar și a prelungirilor succesive (maxim 60 de zile);
• se elimină restricționarea introdusă prin OUG nr. 13/2017 referitoare la denunț - potrivit prevederilor abrogate (dar care au fost în vigoare câteva zile) denunțul trebuia făcut în maxim șase luni de la data săvârșirii faptei;
• se elimină completarea procedurii mandatului de executare a pedepsei (introdusă prin OUG nr. 13/2017).

În concluzie, dacă Parlamentul aprobă Ordonanța 14, modificările de la Codul penal nu vor putea intra în vigoare și nu vor fi considerate că au fost vreo secundă în vigoare, dar aspectele de procedură penală pe care le-am punctat mai sus vor produce efectele juridice stabilite de Guvern de la 5 februarie.

Ipoteza 2: Parlamentul respinge OUG nr. 14/2017

Parlamentul poate vota însă respingerea ordonanței de abrogare, ceea ce înseamnă, potrivit celor de la Mușat&Asociații, că OUG nr. 13/2017 va intra în vigoare și va produce efecte juridice, chiar dacă prin legea de respingere a Ordonanței 14 se va respinge și Ordonanța 13 (dar nu este obligatoriu ca Parlamentul să procedeze așa). Practic, vorbim despre două situații în care efectele produse de OUG 13 sunt similare, numai că ipotezele trebuie analizate separat pentru a putea înțelege de ce acest act normativ produce efecte juridice chiar și în ipoteza în care este respins expres de Parlament prin lege:

• dacă prin legea de respingere a Ordonanței 14 se va respinge și Ordonanța 13, atunci se va considera că aceasta din urmă a intrat în vigoare la 11 februarie, producând efecte juridice din acel moment; chiar dacă Parlamentul prevede și respingerea OUG nr. 13/2017, ieșirea din vigoare a acestui act se va produce doar la momentul în care legea de respingere va intra în vigoare (trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, dacă nu se prevede altă dată); în toată această perioadă, prevederile din Ordonanța 13 și-au produs efectele și au declanșat mecanismul aplicării legii mai favorabile - prevederile OUG 13/2017 se aplică tuturor cauzelor penale existente, așadar;
• dacă Parlamentul nu respinge și Ordonanța 13, atunci efectele acesteia se produc în aceeași măsură, actul fiind considerat în vigoare încă de la 11 februarie, iar eventuala sa abrogare nu poate interveni decât printr-un act ulterior (lege sau chiar ordonanță de urgență a Guvernului).

Așadar, oricare ar fi situația, dacă Parlamentul respinge Ordonanța 14, atunci OUG nr. 13/2017 este considerată în vigoare începând cu 11 februarie și indiferent ce se întâmplă cu acest act mai apoi, prevederile sale îi favorizează pe cei cu procese în materia abuzului în serviciu, conflictului de interese, neglijenței în serviciu ș.a.m.d.

Ipoteza 3: Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate a OUG nr.14/2017

În fine, specialiștii de la casa de avocatură ne mai supun atenției și o a treia ipoteză - cea în care Avocatul Poporului, din oficiu sau la solicitarea unui alt organism în drept, face o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Ordonanța 14. Dacă luăm în calcul ipoteza că CCR-ul admite excepția ridicată, atunci OUG nr. 14/2017 nu va mai produce efecte juridice, dar asta doar pentru viitor, adică de la momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR. În aceste condiții, ne aflăm exact în ipoteza în care Ordonanța 14 este respinsă de Parlament, iar Ordonanța 13 este considerată ca fiind în vigoare de la 11 februarie.

Dacă CCR-ul ar respinge sesizarea ipotetică a Avocatului, atunci pericolul ca OUG nr. 13/2017 să fie considerată în vigoare de la 11 februarie nu mai există, ceea ce înseamnă că efectele juridice sunt aceleași pe care le-am punctat mai sus, la ipoteza aprobării OUG nr. 14/2017 de către Parlament.