Reminder: De azi, condiția aceluiași subiect pasiv de la infracțiunea continuată dispare definitiv, fiind neconstituțională

Sintagma "împotriva aceluiași subiect pasiv" din definiția infracțiunii continuate din Codul penal a fost găsită neconstituțională de către CCR. Practic, ideea de infracțiune continuată este lăsată fără una dintre condițiile sale esențiale și care o distinge, totodată, de alte feluri de infracțiuni: condiția ca cel prejudiciat de infractor să fie același (putem avea de-a face și cu mai multe persoane, firește, numai că sunt privite ca un întreg). Decizia CCR nr. 368/2017 a devenit obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, astfel că sintagma a fost suspendată timp de 45 de zile. De azi, condiția a dispărut definitiv din cuprinsul definiției.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma «şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv» din cuprinsul dispozițiilor art.35 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională (...) În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că sintagma «și împotriva aceluiași subiect pasiv» din cuprinsul dispozițiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate, creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de persoane care săvârșesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni", potrivit deciziei, al cărei text integral poate fi consultat aici.

Infracțiunea continuată este definită de Codul penal astfel: "Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni". Așadar, avem de-a face cu un infractor care, în baza aceleiași hotărâri, comite o infracțiune (una singură) care presupune mai multe acțiuni/ inacțiuni din partea sa. Victima sau persoana prejudiciată de această infracțiune în mai multe acte este una și aceeași.

De exemplu, un lucrător de pe un șantier de construcții se decide să fure materiale pe care să le folosească la construcția propriei locuințe. Azi fură un sac de ciment, mâine încă unul, peste o săptămână încă unul și tot așa. Practic, lucrătorul prejudiciază aceeași persoană (sau aceleași persoane, putând fi și un subiect pasiv multiplu), iar hotărârea de a fura materiale de construcții este una singură. Doar că lucrătorul nu poate fura totul într-o zi, pentru că nu are nici timp, nici mijloace de a căra atâtea materiale și nici nu vrea să fie observat.

Conform Codului penal, pentru o astfel de infracțiune, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă și mai poate fi mărită cu până la trei ani, dacă e vorba de pedeapsa cu închisoarea, sau cu până la o treime, dacă e vorba de amenda penală.

Spre deosebire de concursul de infracțiuni, unde același infractor este tras la răspundere pentru mai multe infracțiuni, la infracțiunea continuată vorbim de o singură infracțiune în mai multe acte. La concurs putem avea chiar și mai multe infracțiuni de același fel (de pildă, șapte infracțiuni de furt), însă pe care făptașul s-a hotărât să le realizeze pe fiecare în parte (adică de fiecare dată a luat o decizie să fure), iar cel mai probabil, persoanele prejudiciate au fost mereu altele (azi un călător în tren, mâine o bătrână în scara blocului etc.).

La concurs însă, pentru a se stabili pedeapsa ce va fi aplicată infractorului, Codul penal impune să se aleagă cea mai dură pedeapsă dintre cele care intră în concurs și să să se aplice un spor obligatoriu de o treime, spre exemplu, dacă e vorba de pedepse cu închisoarea. Așadar, distincția față de modul cum e sancționată infracțiunea continuată este evidentă.

Dacă nu este îndeplinită condiția unității subiectului pasiv la infracțiunea continuată, atunci judecătorul își îndreaptă atenția către concursul de infracțiuni și, ca atare, aplică pedeapsa așa cum se prevede în Cod pentru concurs. "(...) în cazul concursului de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor obligatoriu și fix, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, astfel că, în situația săvârșirii, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, a unui număr mare de acțiuni sau inacțiuni - care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni -, chiar dacă acestea au un grad redus de pericol social, se ajunge, în practică, la aplicarea unei pedepse disproporționat de mari în raport cu necesitatea pedepsirii făptuitorului, întrucât, nefiind îndeplinită condiția unității subiectului pasiv, instanța de judecată nu poate face aplicarea dispozițiilor privind infracțiunea continuată", scrie în decizia CCR.

"Consecința constatării de către Curte a neconstituționalității sintagmei «și împotriva  aceluiași  subiect  pasiv» din cuprinsul dispozițiilor art.35 alin.(1) (definiția infracțiunii continuate - n.red.) din Codul penal este, practic, revenirea la soluția adoptată de practica judiciară sub  reglementarea Codului  penal  din 1969, în sensul existenței unei compatibilități limitate între infracțiunea continuată și pluralitatea de subiecți pasivi, compatibilitate ce urmează a fi reținută de la caz la caz de instanțele judecătorești", au mai spus judecătorii.

Notă: Deciziile Curții Constituționale sunt generale și obligatorii de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Potrivit Constituției, prevederile declarate neconstituționale își pierd efectele juridice la 45 de zile de la momentul publicării deciziei, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept, însă acest lucru nu înseamnă ieșirea lor din vigoare. Infracțiunea continuată nu va dispărea însă din Codul penal, ci va fi lipsită doar de condiția unității subiectului pasiv, începând de mâine.