Activitate dan.tudurache

Daca nu este vorba despre o simpla adaugare a unor inscrisuri straine cauzei dumneavoastra, ci chiar de usbstituirea inscrisurilor, lucrurile sunt grave. Poate fi vorba despre infractiunea prev. de art. 272 c. pen. "retinerea sau distrugerea de inscrisuri".
In ipoteza in care constatati ca lipsesc din inscrisurile care existau la dosar la momentul judecatii si au fost eventual inlocuite cu acele inscrisuri straine cauzei, se poate formula plangere pentru infractiunea mentionata.
Fiind ca spuneti ca hotararea definitiva este din iulie 2005, este cazul sa va grabiti cu pregatirea documentatiei pentru sesizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Dacă s-a dat soluţie de netrimitere în judecată, aveţi dreptul de a formula plângere împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului, în termen de 20 de zile de la comunicare.
Dacă plângerea împotriva soluţiei procurorului este respinsă de către prim procurorul unităţii de parchet, se poate formula plângere la instanţă în termen de 20 de zile de la comunicarea soluţiei de respingere a plângerii.
Dacă mai sunteţi în termen, ar fi cazul să formulaţi plângere.
Dosarul nu se restituie părţilor din proces, ci se arhivează la parchet.
Se pot obţine doar copii de pe înscrisuri.

In toate cartile scrise dupa anul 1954, se scrie ca vanzarea-cumpararea intre soti este nula.
Am dat praful jos de pe cartile vechi si am gasit ca exista exceptii in care vanzarea era valabila. Dintre exceptii, consider ca una dintre ele este aplicabila indiferent de regimul matrimonial.
Redau mai jos din sustinerea pe care am facut-o intr-un dosar in care am si castigat in prima instanta cu aceasta aparare.

Dispoziţiile art. 1307 din Codul civil interzic, în principiu, vânzarea-cumpărarea între soţi; este de observat că acest articol conţine şi trei excepţii, în care vânzarea-cumpărarea este permisă între soţi. Este adevărat că modul de redactare al dispoziţiilor cuprinse la pct. 1-3 din alineatul (1) al articolului 1307 din Codul civil denotă compatibilitatea lor cu regimurile matrimoniale existente anterior actualului cod al familiei (majoritatea făcând referire la separaţia de patrimonii şi la regimul dotal) ceea ce a făcut ca unele ediţii ale Codului civil să conţină o notă marginală potrivit căreia textul ar fi fost modificat implicit, însă, este de observat că, trecând peste formularea ce consacra inegalitatea dintre bărbat şi femeie, unul din cazurile arătate la pct. 2. este aplicabil în speţă.

Astfel, potrivit art. 1307 alin. (1) pct. 2. din Codul civil, „vânzarea-cumpărarea nu se poate face între soţi decât pentru cauză de lichidare, şi anume...”, „...2. când bărbatul cedează femeii, chiar neseparată, din averea sa, pentru o cauză legitimă, precum...”,”...pentru o sumă ce-i datora”.

Interpretarea corectă a acestui text, indiferent de regimul matrimonial aplicabil şi cu luarea în considerare a principiului egalităţii soţilor consacrat de Codul familiei, este aceea că vânzarea-cumpărarea este permisă între soţi numai în caz de lichidare, pentru o cauză legitimă, cum este atunci când unul din soţi datorează celuilalt o sumă de bani; altfel spus, în acest caz, vânzarea nu este altceva decât o dare în plată justificată de o cauză legitimă. [1]





--------------------------------------------------------------------------------

[1] Pentru explicaţii asupra acestei excepţii de la interdicţia stabilită de art. 1307 alin. (1) C. civ., a se vedea Dimitrie Alexandresco, Dreptul civil român. Explicaţiune teoretică şi practică a Codului civil român în comparaţiune cu vechile legiuiri şi cu principalele legislaţiuni străine, vol. 8, partea I şi II, p. 597-598, unde se arată: „A doua excepţie e privitoare la casul când datio in solutum, făcută de bărbat, femeei, chiar neseparate, are o causă legitimă.

Când se poate însă dice că există o causă legitimă? Legea indică, exempli gratia, doue casuri în care causa este legitimă, şi anume: 10 Când bărbatul n’a întrebuinţat banii dotali ai femeei, sau banii proveniţi din vândarea unui imobil a ei, la cumpărarea unui alt imobil […];şi 2-a când el are să-i dea o sumă de bani.

Din împrejurarea că legiuitorul citează aceste doue casuri ca exemple, iar nu ca o enumerare limitativă, ceea ce resultă din cuvîntul precum, care figurează în text, n’ar trebui să se conchidă că bărbatul ar trebui să facă o datio in solutum, femeei sale, de câte-ori este debitorul ei, fără nici-o condiţie; căci datoria lui trebuie săfie exigibilă şi susceptibilă de a conferi femeei o acţiune imediată contra bărbatului”.

În cauza noastră, ca urmare a dobândirii unei creanţe prin subrogaţie în drepturile creditorului plătit (creditor urmăritor în dosarul de vânzare imobiliară), pârâta nu ar fi avut o simplă acţiune în contra soţului său, ci în temeiul titlului executoriu – sentinţa de partaj prin care V. D. a fost obligat la sultă – avea deschisă posibilitatea de a scoate oricând imobilul în vânzare, pornind un nou dosar de executare silită.

De asemenea, a se vedea C. Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., p. 553; Matei B. Cantacuzino, op. cit., p. 621-622.

Mai înainte de a solicita plata sumei asigurate de către asigurător, verificaţi dacă poliţa dumneavoastră de asigurare acoperă ipoteza conducerii autovehiculului de către alte persoane.
Numai în cazul în care contractul încheiat cu asigurătorul vizează şi această situaţie puteţi pretinde repararea prejudiciului de către asigurător.
În caz contrar, vă puteţi îndrepta numai împotriva autorului prejudiciului.

Legea nr. 51/1995 şi Statutul profesiei de avocat publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005.

vechimea în specialitate juridică acordată funcţiei de grefier cu studii superioare poate fi utilă în orice locuri unde se cere această vechime.
Faţă de dispoziţiile restrictive ale Legii nr. 51/1995, vechimea în funcţia de grefier cu studii superioare nu poate fi valorificată pentru intrarea in avocatură cu scutire de examen.

Textul legii arată fără nici un echivoc profesiile din care se poate trece în avocatură cu scutire de examen, pe baza vechimii de cel puţin 10 ani. Profesia de grefier nu se încadrează.

Articolul 16 din Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004. Textul este următorul:

(1) Primirea în profesie se obţine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor în drept;
b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.
(3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au deţinut funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

Dacă spuneţi că s-a stabilit pentru un singur copil în întreţinere o pensie care se ridică la 40% din venitul net lunar, înseamnă că s-a comis o greşeală de către instanţă. Dacă sunteţi în termenul de exercitare a recursului ar fi cazul să promovaţi recurs. Este scutit de taxa judiciară de timbru.
În stabilirea obligaţiei de întreţinere nu se iau în calcul alte reţineri ce se fac din salariul unei persoane. Singurul element care grevează venitul din muncă şi care poate fi luat în calcul este existenţa altor obligaţii de întreţinere (către alţi copii ori alte rude faţă de care există obligaţia de întreţinere).
Existenţa unor reţineri poate fi luată în considerare numai în ce priveşte executarea silită asupra venitului din muncă (prin poprire nu se poate reţine mai mult de 1/2 din venitul lunar), dar nu în ce priveşte stabilirea cuantumului obligaţiei de întreţinere.

Atâta timp cât fiul dumneavoastră deţine o cotă de 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului, la deschiderea cărţii funciare trebuie prezentat şi certificatul de moştenitor.