va rog un raspuns competent la urmatoarea intrebare
Sunt mama una minore de 13 ani ( 14 peste putin)
Locuiesc in Italia si am pasaport romanesc nu cetatenie italiana. fetita sta cu mine dar pentru inscrierea la anagrafe ( carte de identitate italiana) am nevoie de certificat original de nastere al fetitei. Acest certificat a fost pierdut de bunica in romania.
Fetita este incredintata mie cu decizie definitiva si irevocabila.
Am urmatoarele documente:
- sentita sus numita in romana netradusa inca
- pasaportul meu valabil
- carte de identitate italiana a mea (mama) valabila in italia
- pasaport (expirat pe 4 august) al minorei pe care pentru al reinoi imi trebuie certificatul de nastere al minorei in original
- codice fiscale italian al minorei
in ce mod pot obtine duplicatul certificatului de nastere fara a trebui sa intru in Romania?
-
Iata motivul: nu as vrea ca soacra sa deschida proces ajutata de cine stie ce avocat zelos pe baza
Art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului reglementeaza dreptul oricarei persoane la respectarea vietii sale de familie iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca, în sensul art. 8 din Conventie, in viata de familie intra si relatiile dintre rude apropriate "care pot avea un rol considerabil în materie, cum ar fi, spre exemplu, cele între bunici si nepoti (...) ceea ce implica pentru stat obligatia de a actiona în asa fel incât sa asigure rezolvarea normala a acestor raporturi" (cauza Marckx v/Belgia, hotărâre din 13 iunie 1979, cauza Scozzari Giunta c. Italiei, hotarârea din 13 iulie 2000).
si sa am surprize... Desigur daca se ajunge la audierea fetitei cade totul dar va imaginati ca ar trebui sa tulbur procesul scolar sa o duc prin tribunal pe fetita care abea s-a linistit dupa toata aventura incredintarii care a fost mereu impiedicata de catre soacra...
da o cunoaste dar intre timp schimband casa cred ca nu am comunicat inca noua adresa.
fetita chiar azi a primit telefon de la bunica si e stresata la limitele absurdului, a inceput sa planga si sa tremure tipand ca nu vrea in modul cel mai absolut sa aiba de a face cu soacra dat fiind ca a avut o perioada foarte neplacuta pentrecuta cu ea si in casa soacrei s-a savarsit de catre fostul sot infractiunea de omor pentru care este actualmente inchis.
Va imaginati ca in o asemenea situatie nici cel mai incapabil psiholog nu ar recomanda intoarcerea nici macar temporara a unui minor in locul unde a fost aproape martor direct la un omor...
Nu vreau sa fiu obligata sa ma adresez aici politiei din Italia pentru stalking si presiuni asupra minorului. Nu am interzis sa se sune dar de fiecare data cand suna copilul devine nervos si se simte speriat de ideea ca ar trebui sa mai dea ochii cu bunica ...
Bunaziua
am o intrebare foarte usaora sper:
- sunt divortata si fetita minora imi este incredintata definitiv si irevocabil
- fostul sot este inchis pentru omor
- soacra la care fetita a stat in trecut insista sa stea fetita cu ea in vacanta de vara amenintand cu proces daca fetita nu vine la ea.
Mentionez ca fetita are aproape 14 ani si refuza in mod categoric nu numai sa mearga la bunici dar chiar sa ii si auda la telefon
Ce drepturi au bunicii? Pot forta copilul sau sa ma acuze pe mine ca nu vreau sa las fata la ei vara???
bunicii paterni au facut o cerere alaturata cererii tatalui care este ibnchis, cerere de incredintare catre ei a minorului. Dat fiind ca tatal este inchis nu exista un program de vizita si mai este doar un recurs la incredintarea definitiva care ar termina aceasta aventura
Detaliez situatia.
- mama, adica eu, lucreza in Italia si este domiciliata acolo
- initial minorul statea la bunicii materni in asteptarea divortului cu incredintare
- tatal ia minorul si il plaseaza la bunicii paterni fara acceptul mamei
- tatal se muta in locuinta bunicilor paterni, conduce o viata de alcol si violente in urma careia omoara o persoana (concubina sa) si este inchis pentru omor
-mama castiga divortul dar este inca la recurs
- la audiere copilul este audiat si sub amenintari de genul: in italia vei fi violata, batuta si altele, lucruri pe care bunica paterna le spunea minorei, amenintand si ca o da pe strada si ca oricum nu va scapa de la bunici niciodata indiferent de situatie nu indica faptul ca vrea sa stea cu mama,si spune magistratului ca vrea la bunicii paterni temandu-sede reactia acestora daca declara altceva
- mama castiga tutela de fiacare data si chiar si prin ordonanta presidentiala
- minorul locuieste acum cu mama si povesteste de ce aceste declaratii indicand amenintarile avute. Spune ca nu mai vrea nici sa mearga la bunici nici sa mai auda de ei
- minorul este terorizat de ideea ca ar trebui sa se intoarca in locuinta bunicilor paterni unde in afara mizeriei celei mai cumplite, neconstatata de asistentii sociali care nu au facut o adevarata ancheta sociala ci doar pe vorbe s-au bazat fara o acertare corecta, in afara conditiilor mizere este molestat verbal si fizic .
Cum pot demonstra situatia? Nu cred ca a 4a oara pot sa fac sa se audfieze minorul fara a face sa se creada ca eu l-am influentat. Minorul are 13 ani deja.
Cum pot demonstra ca minorul nu vrea sa se intoarca la bunicii paterni? Acestia tin sa aiba minorul pentru o chestiune de bani (probleme legate de o mostenire) despre dragoste nu se poate vorbi.
Intrebarea mea e legata de influentarea negativa a minorului.
Cum pot dovedi ca minorul sub amenintare cu bataia si alte molestari a fost fortat sa minta pana si in fata magistratului cand a fost ascultat?
Precizez ca actualmente minorul sta cu mama si mi-a povestit motivele pentru care in fata magistratului dadea declaratii care nu aveau nimic in comun cu realitatea.
S-a ajuns pana a face pe minor sa spuna lucruri care pot constitui calomnie grava. Vre o idee?
situatia este urmmatoare.
1- inculpatul este inchis si trebuie sa plateasca daune morale partii vatamate. a fost declarat fara venit.
2. parintii inculpatuului au avere si unicul mostenitor ar fi el in linie directa.
3. parintii inculpatului sunt foarte in varsta (peste 80 ani)
4. acestia intentioneaza sa nu lase nimic mostenire fiului, ci unui nepot , fiul inculpatului. Minorul ar avea ca tutor o alta persoana din familie, un alt nepot, fiul fratelui decedat al inculpatului.
nu imi cereti detalii cu privire la incredintare. ceea ce va rog sa-mi spuneti, dupa legea romana este posibil ca asa aceste persoane sa evite plata daunelor morale catre partea lezata (se trateaza de un minor ramas orfan in urma unui omor)? Sau aceast tertip nu poate avea efect deoarece datoriile tatalui se rasfrang asupra fiului?
In principiu parintii inculpatului nu vor sa piarda averea platind aceste daune.
multumesc
avocatnet.ro explicăm legislația
