Activitate neamtu 2

mulțumesc ,
administratorul judiciar/lichidatorul și judecătorul sindic sunt obligați să ia în considerare expertizele judiciare și extrajudiciare de la dosar ? Am depus o expertiză extrajudiciară iar administratorul judiciar /lichidatorul a cerut expertiza judiciară și nu le-a contestat, ele sunt la dosar ! Acestea arată cu claritate că nu sunt vinovat de apariția incapacității de plată ,respectiv insolvența și stabilește cu exactitate vinovatul . Mai mult ,unul din cei vinovați a depus un document la dosar prin care recunoaște că intervenția lui greșită (ilicită) ,a condus firma în incapacitate de plată ,urmată de insolvență !
Se poate invoca în procedură , materia răspunderii contractuale, art. 1082 Cod civil ? Aceasta prevede ca debitorul va fi exonerat de plata despăgubirilor civile, "dacă va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputată". Când paguba este însă consecința exclusivă a unei cauze străine neimputabile autorului, acesta va fi exonerat de răspundere . Sunt situații când paguba poate fi, parțial sau total, consecința faptei unei terțe persoane. Nu este necesar ca terțul sa fie identificat. Este suficient să se facă dovada că fapta aparține unui al treilea.

Cum scopul Legii 85/2006 proclamat fără echivoc în art. 2, și anume ”acoperirea pasivului debitorului în insolvență ”, în baza prevederilor art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , instanța va trebuii în mod firesc să dispună atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat insolvența – falimentul societății.Debitorul face dovada clară a faptelor ilicite comise împotriva societății , care au condus la împiedicarea asigurării resurselor financiare. O investiție finalizată, nu a putut să-și înceapă activitatea pentru care a fost proiectată și aprobată. Acestea împrejurări imprevizibile ale căror efecte împreună sau separat, au/a condus inevitabil la încetarea de plăți , insolvență, și a făcut imposibil realizarea planului de reorganizare ceea ce a dus direct la intrarea în faliment !
Problema cu care mă confrunt este următoarea : lichidatorul și judecătorul sindic merg pe ideea vânzării imobilului ,la o valoare mult diminuată ,sumă care nu acoperă masa credală ,dar cred că satisface interesul unor oportuniști să pună mâna pe afacere . Dacă în schimb, lichidatorul în baza art.138 alin (1)din Legea 85/2006 ,îi cheamă să plătească pe cei care au cauzat insolvența -falimentul (aceștia sunt solvabili ) ,atunci se poate îndestula toată masa credală și nu mai este nevoie să se vândă nici un bun al societății . Mai mult societatea își poate demara activitatea . Se pare că interesele lichidatorului și ale judecătorului sunt spre a asigura interesul unor grupări de șmecheri care vor să pună mâna pe afacere !
Ce posibilități ar fi să nu se vândă imobilul ,și să forțez să se îndrepte judecătorul și lichidatorul spre cei vinovați de situația creată ,care sunt foarte solvabil ? Menționez că am avut raport contractual cu cei care se fac vinovați de intrarea mea în insolvență -faliment .
Eu nu contest insolvența -falimentul care este certă . Eu vreau ca cei care ,au făcut ca investiția să-și piardă orice valoare economică și au condus societatea în insolvență - faliment să plătească !

Cât privește raspunderea funcționarilor, aceștia nu se pot apara de raspundere invocând ordinul superiorului , atâta vreme cât există un principiu general de drept că cel în culpă nu poate invoca ordinul superiorului pentru a se apara de raspundere atâta vreme cat ordinul superiorului este vădit ilegal (adică vădit contrar dispozițiilor legale).
În activitatea de contractare, funcționarii nu puteau face abstracție de legislația sau de prioritatea acesteia atâta vreme cât nimeni nu poate invoca necunoșterea legii (memo consetur ignorare legem).

Am constituit în anul 2009 o firmă special pentru a accesa un proiect european ! În urma unei evaluări riguroase ,am obținut finanțare ,creditare,garanție și aprobare din partea statului român ,a băncii și a Comisiei Europene. Când proiectul a fost finalizat (2011) și urma să începă să funcționeze ,statul român print-o lege, interzice o activitate în zonă (atenție !! fără nici o despăgubire prealabilă !! CEDO - EXROPRIERE DE FAPT ) care mie urma să-mi producă conform planului de afaceri aprobat, peste 60% din încasările și veniturile estimate . Normal că în timp (după un an de zile ) am ajuns în insolvență -faliment ,iar consecința a fost că, creditele au devenit succesiv scadente ,insolvența este neregulă , finanțarea UE este cerută înapoi , veniturile estimate și aprobate n-am mai avut cum să le fac. Separat de procedura de insolvență ,m-am adresat cu o cere în instanță împotriva MF care a întârziat niște plăți ,lucru ce mi-a produs ,am zis eu ,insolvența . MF depune o Întâmpinare cu următorul raționament : fapta la care am făcut referire în cerere, doar a accelerat intrarea în insolvență , pentru că societatea, anterior producerii evenimentului la care îl critic în cerere, se afla deja în incapacitate de plată și arată că afacerea debitoarei devenise neviabilă încă înainte să înceapă să funcționeze pentru ceea ce fusese aprobată, finanțată, creditată, garantată ,și nu mai aveam sub nici o formă cum să realizeze veniturile previzionate anterior pe toată perioada proiectată ,prin faptul că activitatea principală ,pentru care se obținuse împrumuturi ,fusese interzisă în zona respectivă . Tribunalul și-a însușit raționamentul ,și a stabilit că firma se afla în imposibilitate de plată din momentul în care statul român a interzis activitate principală ,și că din acel moment până la constatarea insolvenței de către un Tribunal în care m-a băgat după 15 luni un furnizor, a fost doar problema de timp. Raționament corect !Nu mai era același proiect cu cel aprobat inițial în asemena condiții ! Curtea de Apel ,a menținut soluția fondului ! Acum eu am o hotărâre definitivă și irevocabilă în care sa stabilit motivele insolvenței și cine e vinovat . Toți cei înscriși la masa credală au tangențe direct cu statul român. (fondul de garantare,agenția de plăți ,ANAF ,Ministerul de Finanțe ,Banca ,Primăria ) Eu am trimis plângere la DNA pentru că activitatea interzisă aflându-se într-o zonă de arie protejată ,prealabil trebuiau făcute despăgubiri și anunțate la CE,ia CE trebuia să verifice cum sau aplicat despăgubirile !!!! Între timp toate instituțiile statului și banca mi-au pus sechestru pe investiție,pe bunuri ! Ca la nebuni pentru că am fost fidejusor ! Păi nu e vina mea și nici a societății că s-a intrat în insolvență !

Scopul legii este acela de a asigura plata pasivului debitorului ! Se poate CHEMA ÎN GARANȚIE TERȚUL în procedura de insolvență ? Se poate invoca Forța Majoră ?

mulțumesc ! Numărul creditorilor nu este mare! Problema este că Firma X are prejudicii materiale din lucru neîncasat trecut,prezent și viitor care depășește cu mult masa credală . Mai mult chiar dacă firma ar ieșii din insolvență ar trece foarte mult timp /practic imposibil să funcționeze . În materia răspunderii contractuale, art. 1082 Cod civil prevede ca debitorul va fi exonerat de plata despăgubirilor civile,\\"dacă va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputată\\". Când paguba este însă consecința exclusivă a unei cauze străine neimputabile autorului, acesta va fi exonerat de răspundere . Sunt situații când paguba poate fi, parțial sau total, consecința faptei unei terțe persoane. Nu este necesar ca terțul sa fie identificat. Este suficient să se facă dovada că fapta aparține unui al treilea. Mai este necesar ca fapta terțului să nu fi fost provocată de pârât. În cazul acesta se face dovada fără echivoc că este vina terțului ,care are posibilitate financiară să răspundă pentru faptele sale .(Eventual și un sechestru ) .Firma X a sesizat și Parchetul ! Mai mult ,Banca , firma X și terțul au fost în contract pentru acest credit ,iar terțul a garantat 50% din credit ! Acesta a plătit garanția băncii ,dar au băgat firma X prin fals,abuz și tăinuirea unor dovezi în insolvență ,lucru ce se dovedește acum ! Poate fi chemat terțul în garanție ?

O firmă X a intrat în insolvență. Sa declanșat falimentul, ,sa aprobat tabelul de creanțe inclusiv cel definitiv. Surpriză ! După ce totul a fost gată până să înceapă executarea activelor , printr-o întâmplare ,unul din creditori din tabelul de creanțe al firmei X (a fost și în comitetul creditorilor ), sa scăpat într-un act oficial depus la o altă instanță ,din care reiese cu claritate că firma X ,nu este vinovată de intrarea în insolvență,ba mai mult nu are nici o datorie la nimeni , mai exact datoriile ( creditul la banca) au devenit scadente din cauză că ei au băgat abuziv prin fals în insolvență firma X . Insolvența cauzată de ei, a făcut ca Banca să declare creditul scadent înainte de termen (și aici bănuiesc ceva ) ! Din contră ,firma X are prejudiciu material ,iar tabelul de creanțe este eronat ! Firma X a încercat tot timpul să-și arate nevinovăția ,dar se pare că au fost și alte interese la mijloc despre care nu vreau să detaliez. Acum ,cu documentul respectiv situația sa schimbat radical, în sensul că o parte din cei înscriși în tabel și care au fost și în comitetul creditorilor, se dovedește a fi înscriși în fals ,prin tăinuirea unor dovezi și au provocat insolvența ! Pesemne că au fost înțeleși să pună mâna pe activele firmei ! Ce se poate face în acest moment pentru a nu se ajunge la executare (abuzivă în astfel de condiții ) ,dar și la repararea prejudiciului și aducerea în starea inițială a firmei ?

o firmă este în insolvență - faliment din vina terțului . În acest sens sunt expertize ,documente ,însușite de cei înscriși în tabelul definitiv inclusiv de administratorul judiciar . Se poate chema în garanție terțul întemeiat pe dispoziţiile art. 72 şi art. 73 din C. proc. civ. în cadrul unei proceduri de insolvență ?
Firma nu este vinovată de intrarea în insolvență faliment .Vinovat este terțul !
Cauzele care înlătură culpa: În materia răspunderii contractuale, art. 1082 Cod civil prevede ca debitorul va fi exonerat de plata despăgubirilor civile,"dacă va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputată". Când paguba este însă consecința exclusivă a unei cauze străine neimputabile autorului, acesta va fi exonerat de răspundere .
Fapta terței persoane.
Sunt situații când paguba poate fi, parțial sau total, consecința faptei unei terțe persoane. Nu este necesar ca terțul sa fie identificat. Este suficient sa se facă dovada că fapta aparține unui al treilea. Mai este necesar ca fapta terțului sa nu fi fost provocata de pârât.
În principiu, răspunderea civilă delictuală este directa, ceea ce înseamna ca fiecare om este răspunzător pentru fapta sa. În acest sens se pronunță expres art. 998 Cod civil: "orice fapta a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara". De multe ori, aceasta forma de răspundere nu este suficienta, interesele victimei nefiind suficient de protejate. Tocmai în scopul ocrotirii acestor interese a fost impusa de legiuitor instituția răspunderii delictuale indirecte.
Reglementarea răspunderii civile delictuale indirecte s-a făcut având în vedere existenta unor relații intre persoane care trebuie să răspundă și autorul faptei ilicite.​
Răspunderea civila delictuala indirecta își are justificarea legală și constituie, într adevăr, un mijloc eficient de protecție a victimei. Se asigură repunerea ei în situația anterioara, prin recuperarea integrala a prejudiciului cauzat de autorul faptei ilicite.Va opera însă răspunderea delictuală indirectă numai în măsura în care sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale directe.

Nu e așa ! În proiectele cu fonduri europene ,aplicantul este în contract direct cu Guvernul României prin organismul desemnat APDRP !!! Eu am arătat de la început că proiectul fiind destinat preponderent către turismul țintă vânătoarea,costurile investiției sunt mult mai mari (duble ) . De ce ? Pentru că turismul țintă vânătoarea se desfășoară în sezonul rece . Atunci a trebuit să asigur condiții ,de căldură ,apă caldă ,satisfacerea în pensiune a unor activități cum ar fi ,saune,jacuzii,cameră pentru copii ,sală de lectură ,sală de fitness,restaurant .dulapuri de arme,spălătorie pentru vânători ,șemineu,cameră frig pentru ținerea vânatului ,lăzi frigorifice etc. Aceste lucruri nu le făceam dacă pensiune ar fi funcționat doar estival cum a rămas în momentul de față . Mai mult aceste costuri au fost făcute din credite pentru care am garantat cu toate bunurile mele (fidejusor ) ,și care în condițiile astea nu se justifică . Mai mult ,nu era abuz dacă nu acceptau acest proiect la finanțare .Așa e înșelăciune !! Pentru că eu în cadrul proiectului am avut condiții și clauze impuse pe care eu am fost obligat să mi le asum ! Contractele cu fonduri europene sunt contracte de adeziune !Penal sunt și angajații Comisiei Europene ! Pentru că au aprobat spre finanțare zone care au devenit restrictive și nu au adus la cunoștința aplicantului măsurile legislative ce urmau a fi luate ! În felul acesta s-a făcut inducerea în eroare ! Nici măcar nu mi-au dat voie să mai scad valoarea bugetată și aprobată !!! Contractele cu fonduri europene ,te obligă să demonstrezi viabilitatea, profitabilitatea afacerii și menținerea locurilor de muncă permanente asumate pe toată perioada de verificare, 5 ani ! Ori eu am explicat clar că vânătoarea face ca acest proiect să aibă continuitate și să nu fie sezonier așa cum a devenit acum . Vânătoarea acoperea 8 luni pe an !

Poate constitui un caz de expropriere indirectă adoptarea unui act normativ restrictiv cu caracter general al cărei efect este transformarea investiției în nerentabilă, norma fiscală având natura unei „confiscări”.