De asta tot caut eu explicatia acestei formulari din lege. (”Antecedente penale”.) Am vazut ca au respins pentru amenzi administrative. Un caz concret e cel care m-a facut sa va cer sprijinul. Dar, pot fi amenzile administrative, munca in folosul comunitatii sau condamnarile reabilitate antecedente penale?! In vreun sens legal? Sau doar o interpretare a lor in sensul ca, vezi Doamne, ai gresit si de aceea nu mai poti fi cadru M.A.I. Etic, as accepta ca fiind o explicatie. Numai ca in lege formularea este alta.
Multumesc, in primul rand, pentru preocupare. Asa e, dar in lege zice ”să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni”( articolul 10 lit. b din Legea 360 din 2002). Persoana, pe cazier, nu apare cu vreo condamnare. In schimb, asa cum am mai spus, la ei apare. De asta m-ar interesa notiunea asta de ”antecedente penale”. In acestea intra si amenzile administrative sau penale? Munca in folosul comunitatii? Nu gasesc nicaieri, in vreo lege, definita acesteia.
Am tot cautat pe internet, dar nu am gasit undeva, in legislatie, o definitie referitoare la ce inseamna ”antecedente penale”. Mai exact, cand o persoana are antecedente penale. M-ar interesa toate situatiile, dar mai ales cele particulare (reabilitarea - fie de drept sau judecatoreasca, amenzile administrative - cele pe care le dadeau procurorii, amenzile penale sau alte ipotetice situatii care in prezent imi scapa). In primul rand, as dori sa stiu daca este explicata aceasta notiune in legislatie. Apoi, cum ar trebui interpretata. M-ar interesa pentru un examen la o institutie de invatamant a M.A.I. In cazierul eliberat unei persoane nu apare inscrisa nicio mentiune (persoana nu apare cu vreun cazier), adica ”cazier curat”, dar, la verificarilor lor, au descoperit ca persoana a fost condamnata in trecut. Desi intre timp a intervenit reabilitarea. Si a fost respins pe motive de nu stiu ce cod de etica si deontologie. La respingere, culmea, nu s-au legat de cazier.
Din experienta dumneavoastra, pentru o infractiune de abuz de incredere, practic (caci teoretic stiu) se poate obtine un mandat de perchezitie? E vorba de recuperarea unui utilaj de slefuit in valoare de 1000 lei.
Dar tot in Legea 218/2002, la art. 24 se prevede ceea ce am aratat mai sus, adica tocmai asta face legiuitorul : vine si distinge limitele in care intervine politistul de la politia nationala. Cu privire la autoritatile locale, legiuitorul a spus ”...în limita competenţelor lor în domeniul ordinii publice”. Deci nu gunoaie sau altele ce intra in atributiile politiei locale (sau ar trebui). HCL-ul respectiv este structurat pe 4 capitole: activitati de comert, salubrizare, ordine și liniște publică, parcari publice.Unde mai pun ca OUG 2/2001 prevede la art. 15 alineatul 3 că :” Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.”
Va rog sa ma lamuriti cu un aspect :
Un politist de la politia nationala (deci nu cea locala!) mi-a aplicat o sanctiune pentru ca am aruncat niste saci cu moloz in alt loc decat cel autorizat. Dincolo de faptul ca recunosc fapta (pe care am comis-o din prostie, in zona fiind mai multe resturi aruncate, probabil tot de persoane ca mine), as dori sa stiu daca politistii de la politia nationala au dreptul sa dea amenzi pentru hotarari ale consiliului local. Asta avand in vedere faptul ca art. 24 din Lega 218/2002, privind functionarea Politiei Romane, precizeaza ca ”Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi, după caz, cu primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor în domeniul ordinii publice.”
Mai mult, OUG 2/2001 prevede la art. 15 alineatul 3 că :” Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.” Acest ultim aspect din text (...alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului) poate fi interpretat si in sensul unei hotarari de consiliu local?
Va repet, nu neg fapta, mi-o asum, dar ma intereseaza strict procedural.
Sa inteleg ca ordonanta se pune in aplicare exclusiv de catre executorul judecatoresc sau asta o pot face si politistii, fara a fi nevoie de executor? Pentru ca acestia din urma au refuzat, in lipsa executorului, sa puna in aplicare ordonanta. De asemenea daca mama merge cu martori la locuinta tatalui copilului (care are domiciliul intr-o parte, dar locuieste efectiv in alta parte) si acesta fie refuza sa dea copilul, fie tot timpul este plecat de acasa (si implict nu raspunde - nefiind in situatia de a-si exprima refuzul) sau invoca ca copilul este plecat cu bunicii in excursie prin tara, se poate face plangere pentru nerespectarea masurilor privind incredintarea copilului? Este binecunoscut faptul ca in astfel de situatii, cel ce se considera nedreptatit, apeleaza la astfel de tertipuri. Sau indiferent de situatie, aceste aspecte trebuie constatate doar de catre executor?
O doamna X a trait in concubinaj cu domnul Y si, in urma acestei relatii, au impreuna un copil de aproximativ 3 ani. In prezent, fiind despartiti, se judeca pentru incredintarea copilului. Totodata, d-na X a obtinut un ordin de protectie pe timp de 3 luni (dec. 2015 - martie 2016), dar si o ordonanata presedintiala prin care, provizoriu, copilului ii este stabilit domiciliul la mama. Mama i-a cerut telefonic fostului concubin sa-i dea copilul, conform ordonantei, insa acesta a refuzat, motivand, printre altele, ca este impiedicat sa faca asta din cauza ordinului de protectie, neputandu-se intalni cu ea, dar si ca copilul nu ar vrea sa mearga la mama. Poate face mama plangere pentru lipsire de libertate impotriva fostului concubin pentru lipsire de libertate, avand in vedere ca copilul are 2 ani si 9 luni, neavand astfel discernamantul pentru a-si exprima vointa? Sau mai bine pentru nerespectarea masurilor privind incredintarea copilului? Precizez ca mama nu a apelat la un executor judecatoresc pentru punerea in aplicare a ordonantei, care este executorie. Cei de la politie, carora li s-a solicitat ajutorul pentru punerea in aplicare a sentintei judecatoresti, i-au spus ca ei nu au atributiuni in acest sens, avand doar obligatia de a acorda sprijin executorului. Oare politistii aveau obligatia de merge sa puna in alicare oronanta sau chiar trebuie apelat la executor? Cu privire la ordinul de protectie a fost o anomalie in sensul ca, anterior emiterii acestuia, mama a fost peste fostul concubin acasa, patrunzand fara acordul acestuia in locuinta, pentru a-si lua copilul, amenintandu-l totodata cu cutitul ca daca nu-i da copilul, il va omora. La patru zile de la acest incident, a fost emis ordinul de protectie impotriva concubinului. Daca cei de la Protectia Copilului fac o evaluare a copilului si constata ca acesta chiar nu vrea sa mearga la mama, fiind bine ingrijit de fostul concubin si acceptat de sotia acestuia (care s-a implicat in cresterea si educarea copilului), fostul concubin trebuie sa mai dea copilul mamei?
La sfarsitul anului 2014 am vândut numitului N. F., din acelasi judet cu mine, un autoturism. La inceputul anului 2015 am prezentat fişa de înmatriculare, înmânată de persoana autorizată unde am încheiat contractul de vânzare cumpărare, Serviciului de Taxe si Impozite Sibiu în vederea radierii din evidenţa lor şi pentru înmatricularea de către cumpărător pe numele său, conform legislaţiei în vigoare. Menţionez faptul că societatea unde s-a încheiat contractul nu a menţionat pe talonul maşinii sintagma "Înstrăinat către....la data de..." şi nici nu mi-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie menţionat acest aspect, aşa cum prevede art. 8 din O.M.A.I 1501/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Am contactat telefonic persoana mai sus menţionată, iar acesta mi-a comunicat faptul că a înstrăinat maşina numitei G.E. domiciliată in alt judet.
Ulterior am fost contactat de către o persoană care s-a prezentat ca fiind G.E., prin care imi solicita sa-mi dau acceptul şi să găsim o formă în care să poată circula cu autoturismul fără ca însă să o înmatriculeze pe numelei dânsei. În repetate rânduri i-am solicitat (au existat mai multe conversaţii telefonice) să înmatriculeze autoturismul pe numele ei, dar nu a fost de acord, susţinând faptul că nu dispune de bani. Ulterior am descoperit faptul că în cursul lunii iulie 2015, respectiva persoană a încheiat poliţă RCA la o societate de asigurari, prin firma de broker XXX SRL, poliţă emisă tot pe numele meu fără ca eu sa fiu informată şi, normal, fără consimţământul meu. În cursul lunii august am solicitat şi obţinut anularea acestei poliţe care a fost emisă folosindu-se de identitatea mea. Tot în cursul lunii august, Servicul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor din judetul meu, în urma solicitării mele, a notificat Registrul Naţional de Evidenţă Auto privind vânzarea autovehiculului.
Acum ce doresc sa stiu:
1. am gresit anuland polita de asigurare? (Acesta era pe numele meu pentru autoturismul pe care l-am avut eu. Chitanta prin care s-au incasat banii a fost pe numele meu, toate actele fiind incheiate ca si cum as fi fost de fata. Intre timp, dupa anularea politei, am primit banii in cont pe care, dupa ce actuala proprietara va transcrie masina, ii voi restitui. Desi ea nu poate face dovada ca a achitat acesti bani)
2. Politia rutiera din judetul in care sta G.E. ma poate ajuta in sensul determinarii acesteia sa transcrie masina pe numele sau? Poate fi sanctionata contraventional ca nu a transcris masina in termenul legal? Precizez ca N.E., care practic a fost intermediar in povestea asta, e plecat din tara si nu poate confirma faptul ca respectiva a cumparat masina de la el in cursul lunii ianuarie 2015. Menţionez faptul că în acest moment autoturismul are poliţa RCA anulată şi poate fi depistata în trafic pe raza resedintei de judet, fiind activa pe strazile urbei
3. Pentru a fi determinata sa procedeze la transcriere, ii pot fi ridicate in trafic numerele si certificatul de inmatriculare?
4. Ce alte parghii legale am pentru a scapa cu totul de acest autoturism? (in sensul ca pe certificatul de inmatriculare sa nu mai apara numele meu)
avocatnet.ro explicăm legislația
