Activitate Corneliu Morgovan

avTodincaVeronica a scris:

Cum sa nu aiba interes X, sau Y sa ceara anularea Titlului de proprietate, din moment ce, potrivit Legii fondului funciar sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate?
Prin actiunea privind anularea Titlului se solicita ca instanta sa dispuna anularea acestuia si emiterea unui Titlu nou pentru terenurile respective, insa pe proprietarii indreptatiti.
Pentru promovarea unei actiuni in anularea Titlului de proprietate nu este neaparat necesara existenta unui "just-titlu", ci, avandu-se in vedere ca Titlurile de proprietate eliberate fara respectarea prevederilor legale sunt lovite de nulitate absoluta, acestea pot fi atacate de orice persoana interesata, printr-o actiune imprescriptibila.

Din Legea 18/1991:
Art. 60. - Terţii care au fost vătămaţi în drepturile lor prin hotărârea comisiei judeţene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, şi care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, având deja un titlu de proprietate privată asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decât calea acţiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, în special revendicarea, şi nu procedura prevăzută în acest capitol.
Art. 64. - (1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Stimata colega, pai tocmai ca nu sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate, adeverinta eliberata pe numele lui X si Y nu corespunde realitatii , X si Y nu au nici un drept de proprietate reconstituit sau constituit in temeiul legilor fondului funciar , nu sunt inscrisi in anexele lucrarii de fond funciar si nu li se poate elibera nici un titlu de proprietate , ei sunt doar fericitii posesori ai unei adeverinte eliberate "din greseala". In cazul unui proces , comisia locala si comisia judeteana sunt parti , iar instanta solicita intreaga documentatie in baza careia s-a eliberat adeverinta . In acest caz nu exista nici o documentatie , nici macar o cerere de reconstituire. Cu privire la interesul de a constata nulitatea absoluta a titlului lui Z , X si Y , neavand nici un drept in legatura cu acele parcele trecute in titlu , nu au nici un interes procesual in a solicita constatarea nulitatii acelui titlu . Acestia , pur si simplu nu sunt persoane indreptatite in sensul legii. Prefectul sau primarul pot promova o asemenea actiune si pot solicita constatarea nulitatii absolute a unui titlu eliberat cu incalcarea prevederilor legale , fiind in atributiile acestora in a veghea la legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate in genere. Acelasi lucru il mai pot face doar persoanele indreptatite. Bineinteles ca actiunea este imprescriptibila , vorbim despre o nulitate absoluta in temeiul art. III din Legea 169/1997.
Insa nici prefectul sau primarul nu pot solicita obligarea lor insisi la eliberarea unui titlu pe proprietarii indreptatiti sau punerea in posesie a celor indreptatiti din simplul motiv ca ei trebuie sa o faca prin procedura administrativa de eliberare a titlurilor, acest lucru il pot face doar persoanele indreptatite (care nu sunt nicidecum X sau Y, beneficiarii unei adeverinte care nu corespunde realitatii). Persoana interesata poate fi o alta persoana , insa nu X sau Y .
Sensul art. 60 si 64 este cu totul altul. Practic asa cum spuneam , persoane indreptatite pot fi cei care au deja un titlu de proprietate eliberat sau ordin de prefect emis, chiar hotarare judecatoreasca definitiva prin care li s-a reconstituit un drept in legatura cu parcelele inscrise in titlul a carei nulitate se solicita.
Art. 64 , alin. (1) reglementeaza situatia in care dreptul este deja reconstituit si se refuza inmanarea titlului emis de comisia judeteana sau se refuza punerea in posesie de catre comisia locala, caz in care titularii pot promova o actiune pentru inmanarea titlului sau pentru punerea in posesie , ambele actiuni fiind in obligatia de a face.
Atentie , titlul de proprietate in speta noastra a fost eliberat pe numele lui Z , nu doar inmanat lui Z si eliberat pe numele lui X si Y, din cate spune persoana care a ridicat aceasta problema .

kyrrdan a scris:

Ce solutie se impune in acest caz din partea instantei? Analizeaza mai intai lipsa de interes a partii si lasa actul valabil, sau, in virtutea rolului activ, se implica direct si consatata totodata si nulitatea abs.a actului, lipsindu-l de efecte juridice?
Caz concret: doi frati X si Y primesc in 1994 o adev. provizorie de propr., pentru un teren, fara respectarea conditiilor imperative ale Lg.18/91 (adica fara delimitare in teren si fara validare de la judet) si fara sa primeasca Titlu pana in prezent. Acum cand Y insista pentru eliberarea titlului, constata ca X (decedat intre timp) in baza acelei adeverinte proviz., a vandut terenul cu chitanta de mana, fara acordul lui X, altei persoane Z. Dar Z, in loc sa mearga cu X la notar sa autentifice actul, ca sa nu afle si Y de vanzare, s-a dus la primar, care in baza inscrisului privat il pune in posesie pe Z si-i elibereaza in 1995 titlu ?! Acum, destul de tarziu, Y afland toata tarasenia, cere in instanta constatarea nulitatii absolute a Adev de propr, si pe cale de consecinta nulitatea absoluta a chitantei de vanzare, ca provenind de la un neproprietar.
Cu toate acestea instanta respinge actiunea pe motiv ca Y nu are interes sa isi anuleze propria Adeverinta... si deci pastreaza ca valabile actele subsecvente. E normal?
Chiar daca, la prima vedere, Y nu are interes sa-si anuleze propria adeverinta de proprietate, instanta a considerat cu prioritate exceptia lipsei de interes, fara sa mai invoce din proprie initiativa si cea de-a doua exceptie absoluta cu privire la nulitatea unui act in care vanzatorul nu era proprietar... Ce se poate face la recurs?

Cazul dvs. este interesant din perspectiva absurditatii situatiei expuse .
Pentru a putea intelege anumite aspecte se impun unele clarificari.
In primul rand , reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor fondului funciar se face de catre comisia judeteana , la propunerea comisiei locale , in urma unei cereri depuse in termen de catre o persoana indreptatita. Punerea efectiva in posesie , care se face prin proces verbal de punere in posesie (dupa identificarea amplasamentelor) si eliberarea unui titlu de proprietate sunt acte ulterioare reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la o anumita suprafata de teren , reconstituire care se face printr-o hotarare a comisiei judetene , impotriva careia se poate face contestatie administrativa si ulterior plangere la judecatoria competenta teritorial.
Din cate am inteles , nici lui X nici lui Y nu li s-a reconstituit in mod valabil nici un drept de proprietate. Eliberarea unei adeverinte in lipsa unei reconstituiri nu inseamna reconstituire a dreptului de proprietate.
Cu privire la instanta , aceasta nu poate , in baza rolului activ, sa procedeze la solutionarea unei cereri introduse de o persoana care nu are calitate procesuala activa, practic nu aceasta inseamna rol activ.
Intr-o anumita argumentatie pertinenta , Y ar putea justifica un interes in anularea unei adeverinte eliberate pe numele sau , daca aceasta nu corespunde realitatii , insa interesul sau procesual s-ar limita doar la cam atat.
Acelasi lucru l-ar putea face si primarul sau prefectul in temeiul art. III , alin. 1 , din Legea nr. 169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare , la o posibila sesizare a lui Y sau a altei persoane.
Cu privire la constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate eliberat pe numele lui Z , aici e o cu totul alta situatie. O actiune in constatarea nulitatii absolute , in temeiul art. III , alin. 1 , din Legea nr. 169/1997 ar putea fi depusa de catre primar , prefect sau de o alta persoana interesata , insa nicidecum de X sau Y , acestia neavand nici un interes si nejustificand nici un drept cu privire la terenurile agricole inscrise in acel titlu. Eliberarea unei adeverinte in lipsa unei validari , in consecinta a unei adeverinte nule , nu poate constitui just titlu pentru promovarea unei asemenea actiuni, nici X , nici Y nefiind prefecti sau primari, pentru a veghea la legalitatea actelor administrative eliberate in procesul aplicarii legilor fondului funciar .
Ar putea fi persoana interesata acea persoana care ar putea pretinde un drept in legatura cu acele imobile/imobil inscrise/inscris in acel titlul de proprietate eliberat lui Z. Spre exemplu o persoana care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in termenul legal cu privire la acele imobile ulterior eliberarii titlului de proprietate ( spre exemplu in temeiul Legii nr. 247/2005) sau careia i s-a reconstituit in mod valabil dreptul de proprietate anterior eliberarii acelui titlu.
Cu privire la acea promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. Trebuie avut in vedere faptul ca prin acel act juridic nu se transmit drepturi reale ci doar se naste o obligatie de a face , aceea de a incheia actul in forma prevazuta de lege , in conditiile in care acel act se poate incheia in mod valabil.
Y este tert cu privire la acel act juridic si nu poate fi obligat la nimic , oricum nici X nu mai poate fi obligat , in conditiile in care imobilele care fac obiectul acelei promisiuni au fost inscrise in titlul lui Z , care este , pana la constatarea nulitatii absolute a titlului , proprietar si isi poate inscrie dreptul in CF.
In concluzie , Y ar putea justifica un anumit interes doar in anularea adeverintei eliberate si pe numele sau (adeverinta care i-ar putea genera in abstracto anumite obligatii civile), aspect totusi discutabil, insa cu privire la anularea titlului lui Z si a conventiei dintre X si Z , nu, atat timp cat nu poate pretinde nici un drept cu privire la imobilele inscrise in acel titlu.

mire75 a scris:

Fratele meu invoca faptul ca eu nu am dispus de mijloace materiale,care sa justifice efectuarea platii si deasemenea,cauza actului juridic incheiat este una falsa,ilicita,inlaturandu-l pe el de la un drept ce i-ar putea revenii,fiind persoana cu vocatie succesorala asupra bunurilor parintilor mei.Mama a devenit proprietara dupa 5 ani dupa moartea tatalui meu.Eu am un venit lunar de cca 1500 euro/luna si pot face aceasta dovada cu extras de cont din banca.Mai am o declaratie a mamei in prezenta a doi martori,ca a primit banii inainte de semnarea contractului de vanzare-cumparare.Dar este suficient?In probatiune el solicita administrarea probei testimoniale,pot sa ma opun acestei probe?Va multumesc pentru interesul aratat.

Depinde ce aspecte doreste sa dovedeasca cu martorii propusi, care este obiectul probatiunii, si cine sunt aceste persoane, daca sunt in rang prohibit sau nu, sunt mai multe aspecte cu privire la admisibilitatea, pertinenta , concludenta si utilitatea probei propuse. Daca mama dvs. a fost proprietara imobilului , domnia sa putea dispune cum dorea de acest bun in timpul vietii sale si faptul vanzarii nu inlatura sau limiteaza dreptul de succesiune al fratelui dvs. In lipsa unor probe foarte serioase, nu exista nici o prezumtie , nici macar una relativa , conform careia instrainarea unui bun de catre ascendenti ar inlatura de la mostenire alti descendenti decat cumparatorul si nici nu este posibila instituirea unei asemenea prezumtii datorita principiului subrogatiei universale care guverneaza patrimoniul. Sarcina probei revine fratelui dvs. , iar dumneavoastra puteti , la randul dvs. , dovedi contrariul celor sustinute de catre acesta. Nu este lipsit de interes sa consultati si prevederile art.1173 , art. 1176 , art. 1177 , art. 1178, art. 1179, art.1180, art. 1181, art. 1191 si art. 1193 Cod Civil pentru a va face o idee despre probatoriul admisibil in cazul dvs. Important poate fi si faptul ca prevederile art. 1191 Cod Civil interzic dovada actului juridic prin alte mijloace de proba decat inscrisurile cu privire la acele acte juridice care au o valoare ce depaseste suma de 250 lei, precum si prevederile art. 1177, art. 1178 si art. 1179 Cod Civil care reglementeaza procedura verificarii de scripte. Atentie , fratele dvs. nu este un simplu tert cu privire la contractul de vanzare incheiat intre dvs. si mama dvs. , probatoriul lui fiind in acest caz ceva mai limitat decat al unui tert si nu se poate prevala de prevederile art. 1182 Cod Civil , in cazul inscrisurilor sub semnatura privata. Totusi lipsa platii nu lipseste actul juridic de cauza si nu atrage nulitatea actului juridic ci , cum am mai aratat , rezolutiunea contractului de vanzare cumparare. Acest aspect poate fi esential cu privire la admisibilitatea petitului actiunii si a probatoriului propus spre a fi administrat.

Contractul de vanzare cumparare incheiat intre ascendenti si descendentii de gradul I se prezuma a fi o donatie doar daca se pastreaza uzufructul viager de catre vanzator, nu este cazul dvs. In cazul dvs. , reclamantul , fratele dvs. , are sarcina probei pentru a dovedi faptul ca pretul nu a fost platit. Faptul platii pretului este un fapt juridic si poate fi dovedit prin orice mijloc de proba , inclusiv cu martori. Daca dvs ati platit acest pret ii va fi destul de greu sa dovedeasca contrariul , mai mult si dvs puteti face dovada pozitiva a platii in acelasi mod. In fapt , in cazul in care fratele dvs. invoca nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare , motivatia cea mai probabila, in acest caz particular ,este lipsa cauzei actului juridic si nu neplata pretului , lipsa platii pretului sanctionandu-se cu rezolutiunea contractului si nu cu nulitatea acestuia. Dvs. trebuie sa vedeti care sunt motivele actiunii fratelui dvs. si trebuie sa va faceti apararile in functie de acestea , nulitatea si rezolutiunea sunt institutii de drept fundamental diferite.

zdr a scris:

Eu printe acte am si CF-ul inainte sa fie bunicul proprietar in baza legii 44/94, in care scrie " cu titlu de drept succesiune vacanta in favoarea statului roman in administrarea operativa a G.I.G.C.L" si judetul.

In cazul succesiunilor vacante proprietar devine statul, in temeiul Codului Civil , insa asta nu inseamna ca succesorul /succesorii fostului proprietar nu poate/pot dovedi contrariul , si anume ca nu este cazul unei succesiuni vacante. Esential este faptul daca terenul a trecut in mod legal in proprietatea antecesorului dvs. inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001. In cazul in care lucrurile s-au intamplat in acest mod dobanditorii sunt de buna credinta iar dreptul si interesul lor este protejat de lege. Este important insa sa va interesati in ce stadiu este procedura administrativa de solutionare a cererii depuse in temeiul Legii nr. 10/2001 si sa fiti atent in protejarea dreptului dvs.

Legea 10/2001 trateaza toate preluarile efectuate in perioada 1945-1989 ca fiind abuzive , distinctia esentiala este intre preluarile cu titlu sau fara titlu. Oricum , in cazul in care imobilul a fost instrainat in mod valabil inainte de intrarea in vigoare a Legii10/2001, dobanditorul este de buna credinta iar actul de instrainare ramane valabil si dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001 , persoana indreptatita putand opta pentru masuri reparatorii prin echivalent. In cazul in care fostul proprietar sau mostenitorii acestuia (persoana indreptatita) va promova o actiune in instanta , dvs. puteti face o cerere de interventie in interes propriu in proces, in conditiile procedurale prevazute de lege si va puteti apara dreptul dobandit. Trebuie doar sa va interesati daca exista sau nu proces pe rol si care este stadiul solutionarii cererii depuse in temeiul Legii 10/2001. Nu este neobisnuit faptul ca cererea sa nu fie solutionata pe cale administrativa nici pana in acest moment. Problema dvs. nu este in primul rand anularea autorizatiei de construire , fapt pe care il puteti contesta in instanta , ci preintampinarea pierderii dreptului dvs. asupra imobilului in cauza.

Dreptul de preemtiune se aplica exclusiv terenurilor agricole din extravilanul localitatilor , dar in prezent acest drept de preemtiune pe care il aveau vecinii si statul nu mai exista, reglementarea fiind abrogata. In prezent vanzarea cumpararea se poate face fara a urma acea procedura administrativa de ofertare si fara acel termen de 30 de zile , fie printr-un contract autentic de vanzare cumparare ,adica incheiat in fata notarului public, fie prin actiune in prestatie tabulara , o actiune in obligatia de a face, caz in care este necesara incheierea unui antecontract de vanzare cumparare, chiar si sub semnatura privata. Atentie , vanzatorul trebuie sa fie proprietarul imobilului. Este strict necesara verificarea acestei situatii . Verificati daca vanzatorul are titlu de proprietate (cel mai probabil dreptul de proprietate a fost reconstituit in temeiul legilor fondului funciar si daca titlul este inscris in cartea funciara. In cazul in care are titlu de proprietate , vanzarea se poate face si prin act autentic , insa inscrierea in cartea funciara este conditionata de intocmirea unei documentatii tehnice cadastrale. In ceea ce priveste actiunea in prestatie tabulara , practica instantelor este foarte diversa , unele instante considera inadmisibila o asemenea actiune in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara , in schimb alte instante considera actiunea ca fiind admisibila , insa inscrierea nu se poate face decat dupa intocmirea acelei documentatii tehnice ( schita de ridicare topografica in plan).


Data post: Luni, 2 Iunie 2008, 20:50
Subiect: RE: cumparare teren extravilan

Prevederile cu privire la dreptul de preemtiune din Legea nr. 54/1998 au fost abrogate prin Legea nr. 247/2005.


:offtopic: Interventie moderator
Aveti posibilitatea de a folosi functia de editare a mesajului anterior. Este o incalcare a Regulamentului, postarea a mai multor mesaje consecutive.

Imi cer scuze , sunt nou pe forumul dvs.