Va multumesc pentru raspunsul dvs. rapid si promt.
As mai avea urmatoarea intrebare:
In cazul unei hotarari de condamnare a unui inculpat de catre o instanta de apel, care este instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie?
Va rog, sa-mi spuneti daca ati auzit, sau daca cunoasteti cauza in care, dupa intrarea in vigoare a noilor coduri penale de la 1 febr 2014, s-a procedat la arestarea inculpatului imediat ce curtea de apel a hotarat condamnarea acestuia.
Fiind restranse situatiile in care se poate declara recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ma intereseaza si ce se intampla in perioada dintre condamnarea inculpatului de catre instanta de apel si eventuala admitere a casatiei la ICCJ.
Inculpatului i se pune in aplicare imediat condamnarea primita de la curtea de apel si se descurca mai departe din penitenciar?
Va rog, sa ma lamuriti cu privire la o informatie auzita recent in media si anume, se spune ca, de astazi, 1 februarie 2014, dupa intrarea in vigoare a noilor coduri penale, in cadrul unui proces penal, in cazul in care, instanta de apel mentine hotararea de condamnare a unei persoane data de catre instanta de fond, inculpatului i se pune in aplicare pedeapsa primita si se poate adresa inaltei curti doar in timpul executarii pedepsei?
Cu alte cuvinte, hotararea curtii de apel este executorie? #-o
Va multumesc pentru amabilitate, sunteti un adevarat Gentleman.
Pentru a nu incurca intrebarile cat si raspunsurile, am sa le postez pe rand, sunt intrebari la care am cautat raspunsurile si inca nu le-am gasit/aflat. Pentru a fi cat mai clara intrebarea, uneori este necesar sa fac si o scurta descriere.
In jurisprudenta de pe portalul instantelor am gasit procese penale ce au in cuprinsul lor, fapte din Legea 143/2000.
Am gasit situatie in care, s-a realizat analiza de laborator pe cantitatea de 0.20 grame de fragmente vegetale, analiza in care, contraproba nu s-a putut pastra din cauza ca s-a consumat in urma analizei.
Acest lucru arata faptul ca, o analiza de laborator se poate face pe cantitatea de 0.20 grame.
In alt caz am vazut ca, s-au confiscat cantitati de 500 de grame, iar dupa prima analiza, toata cantitatea la fel, s-a consumat in timpul testarilor.
In cazul meu, s-a analizat o cantitate de 1.00 grame, (1 gram) si la fel s-a intamplat sa se consume acel gram nefiind posibila pastrarea contraprobei pentru o urmatoare analiza.
Intrebarea mea este, cata cantitate de substante este necesara pentru a face un test de laborator?
O alta intrebare ar fi, cum este posibil sa se consume la o analiza intreaga cantitate de 500 de grame, in alta cauza sa se consume in urma analizelor doar 0,20 de grame.
Si ce lege as putea sa analizez si sa o lecturez pentru a afla cu exactitate cantitatile din care se pot realiza teste de laborator?
Daca inca nu ma puteti indruma, voi putea posta si o alta intrebare in scopul sa avansam caci, sunt cateva nelamurite.
Da, sunt ferm convins ca va pricepeti, v-ati documentat si aveti cunostinte vaste in domeniu, iar opiniile dvs. sunt foarte interesante si ma ajuta si pe mine sa-mi completez cunostintele.
Mentionez din nou si este foarte bine de stiut faptul ca, punerea in vanzare a plantelor etnobotanice nu sunt interzise in Romania, si ca denumirea de plante etnobotanice este un pleonasm, iar sintagma cu comertul plantelor etnobotanice a lezat cumva imaginea multor plante nevinovate de altfel.
De exemplu in opinia multora, Salvia este o planta considerata halucinogena nestiind insa ca, ea, Salvia, cuprinde in familia din care face parte zeci sau sute de feluri de salvii.
Daca mergi acum la farmacie sau la orice Mall, poti cumpara Salvia in forma de ceai, sau in forma de tinctura si de tablete.
Cu privire la comerul de pe piata libera sa stiti ca, asa este cum spun, fac comert de multi ani si sunt in cunostinta de cauza.
Iar cu privire la aceste produse, care ma repet au fost create, fabricate si comercializate sub forma de aromatizante va rog, sa ma credeti ca timp de 2 ani s-au vandut fara a se sti ca ele contin substante chimice active si fara ca acestea sa fie mentionate pe ambalaje sau in documentele de provenienta a marfii.
In multe tari din Europa exista si acum aceste produse “AROMATIZANTE” in comert si nu sunt supuse sub niciun fel de restrictii.
Desi sunt tratate europene cu privire la droguri, fiecare tara in parte are o lege a sa in acest domeniu, in unele state legea este mai permisiva, iar in altele nu.
Alinierea despre care mentionati dvs. este valabila la fise tehnice, instructiuni de utilizare etc.. insa, nu este valabila si la regimul drogurilor, iar de aici se deschid alte discutii, de ce in majoritatea statelor europene se tolereaza anumite substante in anumite cantitati, iar la noi nu, dar asta este o cu totul alta discutie.
Ar fi bine daca, am putea dezvolta subiectul acestei postari si am ramane cumva la domeniul expertizelor in care, sunt convins ca ati putea fi de real ajutor mai multor oameni, care au intampinat probleme serioase cu dreptul penal din cauza acestor expertize neclare si destul de greu de inteles.
Daca o sa-mi permiteti, o sa am intrebari punctuale si va rog, sa imi raspundeti in calitate de specialist in domeniu.
cu privire la certificate, buletine de analiza, declaratie de conformitate aveti dreptate insa, in Europa nu sunt chiar atat de importante cum presupuneti.
Piata fiind libera, se poate merge in oricare tara din UE, se poate achizitiona un produs oarecare, adus in tara si comercializat fara nicio restrictie. Ai factura, o inregistrezi si te apuci sa vinzi, dai bon fiscal si daca ti se cere, emiti factura si atat.
Trebuie sa luati in calcul amanunte esentiale cu privire la aceste tipuri de produse numite "etnobotanice" si anume ca, nu intamplator prafurile ce le consumau oamenii erau denumite "Sare de Baie", iar amestecurile de plante erau numite AROMATIZANTE pentru camera.
Pe ambalajele acestor produse se afla mentiunea clara ca, "Nu sunt destinate consumului uman" astfel, figurand in documentele de insotire a marfii ca aromatizante si saruri de baie, nu aveai de ce te adresa institutiilor statului pentru autorizatii ce ar fi emise pentru produse care ar pune sanatatea in pericol.
Mai mult decat atat, de exemplu pe plicurile cu "AROMATIZANTE" se afla scris in 7 limbi continutul acestora, dar se aflau numai amestecurile din plante care asa cum va spuneam mai sus, nu au niciun efect, iar substantele chimice active cu care erau stropite, nu figurau pe ambalajul pruduselor.
Prima data s-a descoperit substanta chimica activa din aceste "plante etnobotanice" intr-un laborator din Germania in urma unei autosesizari pentru motivul ca, o tanara de 16 ani, a fumat asemenea amestecuri de plante si a dormit aproape 20 de ore.
Asadar, este esential sa facem diferenta intre produse care nu sunt destinate consumului uman si produse periculoase pentru organism.
Pe cele mai multe produse aromatizante se afla mentionat si faptul ca, dupa desfacere, produsul se pune intr-un vas pentru emanarea aromei in spatiul unde este utilizat.
Pentru ca sa ma intelegeti cat mai clar, precizez ca, producatorii acestor aromatizante pentru camera, ascundeau in mod vadit de pe ambalaje continutul intreg al produsului deoarece, substantele chimice active nu se vedeau ele fiind dizolvate si stropite pe fragmentele vegetale ce formau aromatizantele pentru camera, desi ele, substantele chimice active, produceau efectele euforice.
Cu privire la traducerile mentionate de catre dvs. aveti dreptate, este obligatoriu sa fie etichetate cu descriere in limba romana, dar nu uitati, daca pe produs se afla scris, aromatizant pentru camera in limba engleza, traducerea in limba romana arata acelasi lucru cum ca, este aromatizant pentru camera.
Inca nu sunt convins daca m-am facut inteles, dar subiectul si dialogul mi se pare interesant si se incadreaza perfect la expertize, insa pana la a ajunge la discutia despre expertiza propriu zisa, este important sa cunoasteti detaliile despre produsele puse in discutie si despre fotografiile care sunt esentiale in opinia mea.
Va doresc o zi perfecta!
Am citit cu mare atentie opiniile dvs. care mi se par foarte interesante.
Trebuie totusi, sa precizez inca odata faptul ca, in cazurile cu plantele etnobotanice, accentul nu este pe plante.
Plantele sunt doar fragmente vegetale care nu sunt toxice absolut deloc, sunt aromatizate si in urma arderii si inhalarii au un gust tolerat de catre organismul uman.
Amestecurile de plante din produsele etnobotanice sunt uscate, ele nu-si pot schimba culoarea pentru ca din fabrica sunt sigilate si nu intra in contact cu aerul pentru ca sa putem presupune ca din cauza oxidarii isi schimba culoarea.
Asa cum am mai aratat, in cazurile cu plante etnobotanice, plantele sunt doar de forma si gust, iar efectul lor este cauzat de catre substantele chimice active din familia JWH, substanta care este incriminata de Legea 143/2000 si care a fost creata in laboratoarele unei universitati din SUA in scopuri analgezice.
Substantele de tip JWH din produsele etnobotanice nu se vad, ele fiind in mod artificial create in laborator, au culoarea alba si o putem asemana cu sarea de bucatarie.
Acest praf alb (JWH) in urma dizolvarii se stropeste pe fragmentele vegetale maruntite, se usuca, nu se mai vede si nici nu poate fi vizibil nici cu ochiul liber si nici cu aparatura de laborator.
Se poate constata doar existenta acestor prafuri, dar doar atat si nimic mai mult.
Praful alb (JWH) fiind in forma lichida, se stropeste pe plante si se usuca, insa ramane cumva pe acele fragmente de plante.
Problemele cu aceste plante sunt multiple si confuze chiar si judecatorilor.
In cazul meu, s-a facut o analiza de laborator in urma caruia s-a intocmit un raport de constatare din care rezulta ca acele fragmente vegetale contineau substante active din famila JWH.
Tot in acel raport de constatare se arata faptul ca, fragmentele vegetale s-au consumat in totalitate in cadrul analizei de laborator.
Am solicitat la instanta de fond efectuarea unui nou raport de constatare, a fost admisa solicitarea si im mod curios, s-a facut si al doilea raport de constatare aratand acelasi rezultat, insa la prima analiza de laborator, materialul pus la dispozitie s-a consumat in totalitate, iar al doilea raport fiind facut din burta.
Pe langa acest detaliu mai mult decat ciudat, am solicitat efectuarea unui studiu la Institutul National de Criminalistica din cadrul IGPR insa, in mod surprinzator, instanta a solicitat la un alt laborator din cadrul BCCO.
Am analizat o cauza cumva identica din care, am vazut ca la Institutul National de Criminalistica, rezultatul a fost diferit fata de cel de la laboratorul BCCO astfel, intr-un alt caz, sunt doua analize de laborator ce arata rezultate total diferite.
In cadrul procesului in care fac si eu parte, am solicitat la randul meu sa se faca un nou raport la INC insa, cei de acolo au comunicat instantei ca ei nu fac asa ceva.
Asadar, imi ridic intrebarea fireasca, cum se poate ca intr-un dosar INC sa efectueze studiu de laborator, iar in altul nu?
Sunt multe detalii si amanunte ce pot fi dezbatute, invartite pe toate fetele cu privire la aceste rapoarte si expertize al caror rezultate cu siguranta ca nu sunt certe si clare atata timp cat aparatura din laboratoare nu sunt utilate cu etaloane.
Laboratoarele au unele specre de referinta, dar rezultatele analizelor intotdeauna arata diferente de cativa atomi, ceea ce in chimie lasa loc de interpretari si de dubiu.
Mai mult decat atat, in opinia mea, este esential si aspectul ca, in urma analizelor de laborator nu se gaseste formula chimica a substantelor pretins descoperite, detaliu care consider ca, este cel mai important in sensul ca, daca nu gasesti formula chimica a substantei despre care sustii ca este interzisa, exista riscul sa nu fie cu certitudine substanta pe care crezi ca ai gasit-o.
S-ar putea spune cu certitudine despre o substanta ca este ea, daca ai gasit formula chimica si daca aparatura este etalonata, dar fara etaloane si cu un numar de atomi diferiti fata de cele din spectrele de referinta, se poate spune ca analiza de laborator este incompleta si poate fi eronata.
Va doresc o zi placuta!
Dupa judecarea la instanta de fond si de apel, in recurs la I.C.C.J., se poate solicita si daca se admite testul poligraf?
Aceeasi intrebare este si cu privire la expertiza, daca in cadrrul judecarii la instanta de fond si de apel nu s-a admis efectuarea unei noi expertize pentru lamurirea unor aspecte care nu au fost lamurite, se poate solicita la I.C.C.J. o expertiza?
Din practica inaltei curti, stiti cumva daca se admite efectuarea de expertize?
Am intalnit situatie asemanatoare, chiar in ceea ce ma priveste si subiectul cuprinde o serie de detalii nelamurite si in cazul meu.
Ca firma, cat timp era legala aceasta activitate, am comercializat si eu produse numite etnobotanice, activitate in urma careia am avut mult de suferit, fiind incriminat pentru tafic de droguri.
Desi sunt un cunoscator in domeniu, cu privire la aceste plante etobotanice, am si eu foarte multe nelamuriri, dar si doresc sa fac o precizare domnului user, gigipopa.
Aceste plante de fapt, nu sunt ilegale, sunt niste fragmente vegetale, numite de catre organe, fragmente vegetale maruntite, dar care in realitate nu sunt toxice absolut deloc.
Ele, fragmentele vegetale ce au fost comercializate in Romania, au fost tratate cu diferite substante chimice, in cea mai mare parte cu substante din familia JWH.
Aceste substante active chimice in urma dizolvarii, au fost pulverizate pe fragmentele vegetale si in urma arderii si inhalarii produceau efecte euforice.
Aceste substante chimice active nu se vad pe plante, nu se simte mirosul lor si nici nu se poate sti ce fel sunt, care este concentratia lor si in ce cantitate sunt pe acele fragmente vegetale.
De aici incepe lungul sir al nelamuririlor mele cu privire la rapoartele de expertiza ce s-au facut in cazul meu.
In urma unor analize de laborator, fara ca echipamentele sa fie etalonate corespunzator, s-a stabilit ca fragmentele vegetale contin substante active din familia JWH, dar nu s-a putut stabili concentratia si nici cantitatea acestora.
Asadar, am fost trimis in judecata pentru comercializarea unor produse numite etnobotanice, asupra carora nu se poate stabili cata substanta chimica contine si nici concentratia lor, ele fiind invisibile.
Am inteles faptul ca, ajunge daca s-a stabilit existenta substantelor, dar totusi, lipsa lor fizica, ca si cantitate in opinia mea, este relevanta si foarte importanta in procesul penal altfel, si eu voi putea fi condamnat pentru niste substante invizibile si care cumva ar trebui sa constituie obiectul mterial al procesului penal.
Acest obiect fiind lipsa este de natura a crea confuzia imensa prin prisma urmatoarelor aspecte:
Sa luam exemplul meu, produsele etnobotanice aveau greutatea totala de 7 grame, ele sunt obiectul material al infractiunii insa, ele nu sunt incriminate de nicio lege penala.
Obiectul material al infractiunii ar trebui sa fie substanta chimica activa din familia JWH, o substanta alba in forma de praf. Aceasta substanta alba in forma de praf lipsind, tind sa presupun ca, obiectul material al infractiunii lipseste, s-au gasit urme de existenta a acestora, dar fara a se stabili cantitatea si concentratia lor si fara ca ele sa existe fizic.
Situatia in spetele cu plantele etnobotanice este inca foarte confuza, laboratoarele statului nefiind dotate cu etaloane pentru a realiza studii certe cu privire la ele.
Mai mult decat atat, in tara se vand si in prezent asemenea produse si multi consumatori fiind urmariti si ascultati, adunati si dusi la analize de laborator, iar acolo se fac teste prin prelevarea sangelui si a urinei insa, rezultatele intotdeauna sunt certe si clare, in sensul ca, nu au consumat droguri.
Acest aspect este relevant in urmatorul caz, consumatorii desi se stabileste ca nu au consumat droguri, sunt citati ca martori in procesul penal ca fiind consumatori de droguri, ciudat lucru, dar adevarat.
Cu privire la poze discutia este si mai neclara, ele, adica pozele confirma insusi existenta materialului probator, este cumva o dovada in plus impotriva inculpatului, iar aceasta dovada lipseste numai in cazul in care, ceva este neclar, sau ceva se ascunde prin lipsa lor caci, in cazurile clare si unde ele exista, adica pozele, se afla in dosar fotografiate cu liniar langa si din fotografii rezulta clar dimensiunea plicurilor, sau al ambalajelor in care se aflau substantele descoperite si incriminate de legea penala.
Lipsa fotografiilor, asa cum spune si domnul avocat Lascoschi, lasa loc pentru insasi existenta lor, adica a produselor/substantelor confiscate in urma unor flagrante.
Ramane totusi intrebarea, de ce organele competente omit aceasta proba relevanta in acuzarea inculpatului/inculpatilor. Oare nu cumva au ceva de ascuns? Oare fotografiile acelor substante/produse nu ar fi cumva diferite fata de ce este scris in rechizitoriu?
Daca rechizitoriul contine imagini cu plante verzi, iar la laborator se face analiza pe plante de culoare brun inchis, nu cumva se poate ridica intrebarea, daca nu sunt alte plante analizate decat cele confiscate?
Sunt multe aspecte neclare cu privire la aceste plante etnobotanice si se poate ajunge la condamnari in necunostinta de cauza, acest lucru fiind deosebit de grav si in opinia mea, o persoana trebuie sa fie condamnata pe probe certe, clare si indubitabile care sunt in primul rand, afalte in urma analizelor de laborator foarte precise cu utilaze pregatite pentru depistarea noilor substante aparute in toata Europa si nu numai.
Va rog, sa ma ajutati cu un raspunsuri la intrebarile de mai jos.
Care este cantitatea minima de fragmente vegetale (in care se presupune existanta substantei de tip JWH) pentru efectuarea unui studiu de laborator si intocmirea unui Raport de Constatare Stiintific Fizico-Chimic.
Din 0.20 de grame de fragmente vegetale se poate realiza studiul de laborator?
Din 1 (un) gram cate studii de laborator se pot face?
Dintr-un gram de fragmente vegetale se poate face un studiu de laborator in asa fel incat, sa se poata pastra contraprobe?
Va rog, sa-mi indicati, un text de lege, o carte, un link, o lucrare sau o hotarare judecatoreasca cu privire la cantitatile minime de fragmente vegetale ce se pot supune unei analize de laborator.