Stiu ca tatii care platesc pensie de intretinere au in general problemele astea, insa din pacate nu am auzit de vreun caz in care sa li se fi dat castig de cauza in acest sens, pentru ca in legislatia in vigoare nu exista prevederi care sa apere pe cel care plateste pensia de intretinere in astfel de situatii.
Dar sa raspund fiecarei intrebari in parte:
1. nu este posibil. Cat timp instanta a incredintat copilul spre crestere si ingrijire mamei, aceasta va administra banii minorului cum considera ea de cuviinta.
2. nu o poate obliga, pentru simplul fapt ca nu exista vreo dispozitie legala care sa prevada o asemenea obligatie a mamei de a da vreo dare se seama celui care plateste pensia de intretinere a copilului.
Asadar tatal nu poate controla in nici un fel modul in care cheltuieste mama pensia de intretinere a copilulu,.singura solutie ca mama sa nu mai administreze acesti bani fiind una aproape imposibila: sa se faca proba ca mama actioneaza in dauna copilului, deci ar trebui sa nu acopere nevoi de baza ale acestuia, iar gravitatea sa fie intr-o asemenea masura incat instanta sa considere ca este spre binele copilului sa fie incredintat tatalui.
3. poate cere reducerea pensiei de intretinere si chiar exista cazuri cand a fost acordata, dar numai daca probeaza ca nevoile copilului au scazut fata de momentul cand a fost stabilita ultima data pensia de intretinere pe care o plateste (de exemplu copilul care este in continuarea studiilor s-a angajat, chiar si part-time, si are un venit). Asadar, daca nu a intervenit nimic care sa duca la reducerea nevoilor minorului fata de nevoile de la momentul cand a fost stabilit ultima oara cuantumul pensiei de catre instanta, atunci acest nu exista temei sa fie redus cuantumul. Este si firesc, din moment ce de fapt se sustine ca initial a fost stabilit un cuantum prea mare, insa nu exista nici o scuza pentru care nu au fost sustinute aceste aparari in cadrul acelui dosar. De fapt, nici in acele dosare initiale tatii nu prea au ce probe sa aduca pentru a rasturna prezumtia legala de care se bucura fosta sotie - in sensul ca tatal trebuie sa contribuie pentru acoperirea nevoilor copilului cu 1/4 din veniturile sale. Daca, in cazul de care spui, tatal ar avea o declaratie a mamei (semnata de aceasta) in care sa enumere cheltuielile pe care le face lunar din pensia de intretinere si din enumeratie sa rezulte ca, dupa ce sunt acoperite nevoile copilului, banii sunt cheltuiti pe neviole ei personale - atunci ar mai fi niste sanse in sensul reducerii cuantumului pensiei. Dar o asemenea proba se obtine destul de greu si, la randul ei, ar putea fi combatuta de mama prin inventarea unor noi nevoi ale copilului (ca doreste sa il dea la un sport sau la o scoala/gradinita particulara, ca are nevoie de meditatii etc) sau prin sustinerea afirmatiei cel mai des intalnita in astfel de cazuri: ca nevoile copilului oricum au crescut odata cu varsta.
Bineinteles ca se poate si, intr-adevar, vei deveni coproprietar.
Da, bineinteles.
Am ajuns la un consens :)
Nu consider ca e subsecventa, dincontra: intai sunt citati toti mostenitorii, se stabileste masa succesorala si se incheie prin acceptarea sau renuntarea de catre persoanele cu drept de optiune succesorala.
De asemenea, nu am afirmat ca poate fi obligat sa accepte succesiunea, ci ca poate fi obligat sa-si exprime optiunea succesorala si sa faca toate demersurile pentru aceasta.
El s-a obligat ca va dezbate succesiunea, nu ca o va accepta. Dupa cum se stie contractele sunt legea partilor, iar instanta poate obliga partea la ce este prevazut de lege sau stabilit de comun acord prin contracte (sub sanctiunea daunelor cominatorii, daca se cer). Ce aparare vezi tu ca ar putea invoca promitentul-vanzator ca sa nu fie obligat la dezbaterea succesiunii conform promisiunii lui?
Daca cel de-al treilea fiu a infiat fata inainte de a deceda, atunci il mosteneste, chiar daca rudele nu doresc acest lucru. Asadar cota de mostenire a acestuia se imparte intre sotia lui (care ia 1/4) si fiica (3/4). Presupun ca si sotia lui este in prezent decedata, insemnand ca fiica lui infiata a mostenit intreaga cota a tatalui sau (cel de-al treilea fiu), adica 1/3 din masa succesorala a bunicilor.
Problema primei fiice (sora tatalui Dvs care a primit dota) este mai complicata. In primul rand, sper ca am inteles bine ca nu s-a dezbatut succesiunea de pe urma bunicilor dvs., pentru ca altfel s-ar schimba datele problemei pe care o voi detalia in continuare. In al doilea rand, nu ati precizat daca dota a fost acordata la notar, insa voi presupune acest lucru. Daca aceasta donatie a terenului din anul 1955 nu a purtat o mentiune expresa ca „este scutita de raport”, atunci aceasta fiica trebuie obligata la raportul liberalitatii ce i-a fost facuta de catre parintii ei. Acest lucru trebuie cerut neaparat prin intampinarea la actiunea de partaj introdusa de cele doua mostenitoare, pe care trebuie sa o depuneti instantei cu minim 5 zile libere inaintea primului termen (adica 7 zile daca numarati si ziua termenului si pe cea cand depuneti intampinarea). Daca nu formulati intampinare in acest termen sunteti decazut din dreptul de a formula aparari si ridica exceptii. Prin raportul liberalitatii facute de bunici fiicei se intelege readucerea efectiva a respectivului teren primit cu titlu de dota la masa succesorala si apoi impartirea intregii mase succesorale intre mostenitori, in acest caz intre dvs, fiica adoptata si sora tatalui dvs (ce primise dota). De la regula raportului imobilelor in natura exista exceptia cand imobilul a fost instrainat sau ipotecat deja - atunci raportul se face prin luare mai putin (in valoare) de catre sora tatalui dvs din restul masei succesorale care i s-ar cuveni. Asadar aceasta fiica a bunicilor defuncti are dreptul la 1/3 din intreaga masa succesorala a bunicilor (ceea ce poate insemna mai putin sau mai mult decat ce a primit ca zestre, in functie de valoarea terenului si a restului imobilelor lasate mostenire).
In intampinare mai trebuie sa precizati ca extinderile si imbunatatirile au fost facute casei din fondurile proprii tatalui dvs si sa invocati accesiunea imobiliara artificiala, in sensul ca dreptul de proprietate asupra casei batranesti l-a dobabdit tatal dvs in patrimoniul propriu prin incorporarea efectiva a acestor bunuri in noua cladire pe care a edificat-o. Astfel veti solicita sa nu fie inclusa in masa succesorala intreaga casa sau, cel putin, acele extinderi noi.
Din pacate nu va pot sfatui sa invocati uzucapiunea printr-o cerere reconventionala, deoarece ar fi trebuit sa treaca peste 30 de ani de la decesul bunicilor si de cand cand tatal dvs (si apoi dvs) sa fi fost inscris sigur pe rolul fiscal. Probabil cele doua reclamante au fost sfatuite de un avocat sa introduca aceasta actiune pentru a intrerupe acest curs al prescriptiei achizitive de 30 de ani chiar in al 27-lea an.
De asemenea, si constatarea dreptului de creanta asupra succesiunii constand in cheltuielile de inmormantare efectuate de tatal dvs consider ca este tardiv sa o solicitati acum, pentru ca termenul de prescriptie al datorarii oricarei sume este de 3 ani de la data efectuarii lor. Cu toate acestea, daca mai sunteti in termen, puteti sa le solicitati pe toate, chiar daca este probabil sa va fie respinse cererile.
Va sfatuiesc sa apelati totusi la un avocat, pentru ca este pacat sa primiti mai putin decat ce aveti dreptul doar pentru ca nu veti sti exact ce sa solicitati si ce probe sa administrati.
In cadrul dosarului de uzucapiune se face adresa la Evidenta Informatizata a Populatiei din cadrul Ministerului de Interne, care va raspunde daca a decedat, care a fost ultimul domiciliu si numarul actului de stare civila prin care s-a inregistrat decesul. Daca este decedat ulteiror anului 1995, te poti adresa Camerei Notarilor Publici din raza teritoriala a ultimului domiciliu, care detine evidenta tuturor certificatelor de succesiune si care iti va indica ce notar a dezbatut acea succesiune. Daca a decedat anterior anului 1995, trebuie sa te adresezi judecatoriei din raza teritoriala a ultimului domiciliu, pentru ca aici a fost tinuta arhiva acestor acte pana in 1995.
Dar, repet, actiunea pe care trebuie sa o introduci e complexa, iar informatiile pe care le poti obtine prin forumul asta sunt trunchiate. Sincer, eu nu cred ca ele pot ajuta o persoana care nu vrea sa apeleze la avocat, ci doar o incurca. Daca nu ai incredere in avocatul la care ai fost deja, te sfatuiesc sa te adresezi unuia care iti poate confirma ca se poate ocupa de toate demersurile de la A la Z. Intelege ca in linii mari ti s-a raspuns la intrebare si mai mult de atat nu poti pretinde de la o astfel de "colaborare" prin internet.
Ba da, instanta poate obliga promitentul-vanzator la deschiderea succesiunii sub sanctiunea daunelor cominatorii pe zi de intarziere, deoarece este o obligatie asumata si pe care numai el o poate aduce la indeplinire. Asta, bineinteles, daca este sesizata de promitentul-cumparator dupa expirarea termenului maxim stabilit pentru incheierea contractului. Pana atunci nu trebuie uitata nici inscrierea la Cartea Funciara (chiar daca nu o are inca deschisa - in registrul vechi de transcriptiuni) a antecontractului, pentru ca promisiunea sa fie opozabila viitoarelor persoane interesate sa cumpere.
Pui niste intrebari fara sens. Cum adica "la ce mai invoca uzucapiunea"? Cat timp nu ai cunostinte de drept, nu te astepta sa intelegi totul... Uzucapiunea trebuie intotdeauna invocata in contradictoriu cu ultima persoana care a avut titlu de proprietate valabil, iar daca acea persoana a decedat, in contradictoriu cu toti mostenitorii lui. In cazul in care o persoana nu are absolut nici un mostenitor sau legatar testamentar, atunci statul mosteneste averea si, in concluzie, tot ai pe cine aduce in fata instentei in calitate de parat.
Prin Ordinul nr. 2.848/C din 25 octombrie 2004, publicat in M.Of. nr. 1.036 din 9 noiembrie 2004 sunt stabilite atat onorariile minimale, cat si cele maximale pentru fiecare activitate prestata de executori.
avocatnet.ro explicăm legislația
