Activitate cris2d2

Perfect de acord. Ce facem dacă NU sunt afișate la vedere regulile de acces în spațiul comercial? Ca și client nu mă apuc să caut acele reguli prin tot magazinul, dacă nu sunt vizibile la intrare.
Am dat de paznici care nu m-au lăsat să intru cu rucsacul urban/sport, nu montan de 60L, dar pe doamne le-a lăsat să intre fără probleme cu rucsaci fashion, de damă.
Ar fi frumos dacă s-ar întâmpla ceea ce ați scris mai sus, despre cât de frumos s-ar purta agentul de securitate cu clientul, cât de frumos l-ar întreba și cât de politicos s-ar derula totul. DAR majoritatea acestor angajați NU sunt politicoși, analizează clientul după felul cum arată, atât ca și culoare a pielii cât și că vestimentație etc. Subiectivismul este literă de lege în aceste situații.

grunwald a scris:

Bună ziua. Odată intrata în spațiu de vanzare al magazinului fiecare persoana este considerată client. Trec peste faptul că trebuie sa declari la intrare produsele similare celor din magazin, ca n-ai voie sa faci foto/video etc. Dacă ai intrat involuntar cu un rucsac voluminos in spate, agentul de pază iti poate cere politicos sa-i prezinți rucsacul, după ce-ai trecut de linia caselor de marcat. Dacă se gasesc produse similare nedeclarate la intrare si neinsotite de bon fiscal se poate recurge la sistemul de supraveghere, se poate vedea lot, data expirării la raft samd. Si agentul de securitate poate chema direct poliția in acest caz daca tot va simtiti lezat/hărțuit. Și clientul poate face la fel, suna la politie, nu scoate nimic din bagaj si asteapta in camera de pază (nu la vederea celorlalți clienti) sosirea politiei. Înainte de a face scandal ca vezi doamne am fost facut "hot" puneti-va neuronii la contributie la intrare intr-un magazin privat cu bagaje voluminoase/produse ce se gasesc si-n acel spatiu, cititi regulile de la intrare, intrebati un angajat al magazinului in orice situații, căutați un agent de securitate (si nu paznic!)....

hotumattua a scris:

Discuție din categoria „sexul îngerilor”, „câți îngeri încap pe un vârf de ac”, etc. Măi flăcău, scrie clar, la intrare, ce trebuie/nu trebuie să faci dacă intri în magazin? Nu-ți convine, nu intri! Iar dacă intri, și ești prins cu mâța-n sac, suporți consecințele. Mi s-a întâmplat să vreau să trec pe la LIDL, după ce cumpărasem miez de nucă din piață, deci nu aveam bon și, fiindcă era un LIDL fără casete de depozitat bagajul, am renunțat. Nu voiam să dau naștere la discuții, cu agentul de pază, „las și eu bagajul aici”, etc.
Un om civilizat respectă regulile! Asta ne deosebește de partea cilivlizată a UE.

O sa caut aceste reguli de care spuneți in marile lanțuri de magazine, dar să fie la vedere, nu într-un pliant sau in colțuri întunecate unde le vede doar paznicul.
Totuși, a avea produse asupra ta pentru care nu ai dovada achiziției înseamnă prinderea cu mâța-n sac?
Cum rămâne, de exemplu, cu doamnele care au rujuri sau absorbante in geantă?
Sau cu un telefon mobil? Există hipermarketuri care vând telefoane mobile, cu siguranță există clienți care dețin aceleași modele. Sunt hoți?
Încă o dată întreb: în România există legiferată prezumția de nevinovăție? Există. Se aplică?

Știu că e de bun simț să îl lași în afara magazinului dar nu toate magazinele au spatii de depozitat bagaje.
Oricum, nu asta e problema, ci situația la care se poate ajunge când e vorba să fii oprit, interogat, percheziționat pe motive false. Clientul știe că nu a furat, paznicii fac abuz și acuză pe false motive că a furat (pentru a crește în ochii șefilor, pentru a obține te miri ce foloase sau doar fiindcă au o dorință sadică să procedeze așa).

Un client acuzat trebuie să-și dovedească vinovăția sau nevinovăția înaintea celor care îl acuza? Adică, nu acuzatorii trebuie să-i dovedească că a furat? Aici nu merge pe vorbe ci pe fapte.
Clientul CINSTIT dar aiurit (nu e o crimă să fii aiurit și să întri cu cumpărături) ar trebui să ceară ajutorul poliției în acest caz, fiindcă este hărțuit.

După părerea dvs, în ce bagaj personal ar introduce un hoț mai ușor produsele? În poșeta de pe umăr sau in rucsacul de pe spate? M-am lovit de multe ori de paznici de supermarket obtuzi, care îmi atrăgeau atenția să sigilez rucsacul din spate, in timp ce doamne cu ditamai poșetele treceau nestingherite.

Cosanzeana9 a scris:

cris2d2: Una e poșeta unde pot fi obiecte din care s-a consumat deja o parte și alta e bagajul...
Oricum, de bun simț dar și obligatoriu e să-ți lași bagajul în spațiul special de la intrare că să eviți situațiile de genul celei prezentate mai sus.

Pai cum adica a prins-o cu matza-n sac? A prins-o cu niste produse in propriu-i bagaj. Unde e dovada ca a furat produsele respective? Unde e prezumtia de nevinovatie?
De exemplu, o femeie trebuie sa prezinte bon pentru rujul zilnic din poseta? Sau pentru absorbante? Sau pentru oglinjoara? (in caz ca se gasesc spre cumparare in spatiul respectiv).

mitabiciclista a scris:

Dovada este chiar faptul ca are in bagaj produse pentru care nu are dovada ca le-a platit.Persoana prinsa in aceasta situatie trebuie sa prezinte dovezi, nu invers.Sau daca le are din alta parte
sa le lase la intrare.Ce alte dovezi mai vrei cand te-a prins cu mata in sac?

Presupun urmatoarele: o persoana care iese dintr-un spatiu comercial este acostata de paznic la iesire si somata sa-i arate continutul bagajului (sau este invitata intr-o camera a spatiului comercial pentru a prezenta acolo continutul bagajului). Am scris persoana si nu client sau cumparator fiindca poate exista situatia in care nu a cumparat nimic - asadar nu a fost client.

Ii arata paznicului continutul bagajului si paznicul constata ca are anumite produse din bagaj pentru care nu poate prezenta dovada platii, aceasta fiind acuzata ca a furat produsele din magazinul respectiv.

Prezint situatia ipotetica in care persoana NU a furat produsele.

In aceasta situatie (si in acest moment), ce drepturi/obligatii au atat persoana cat si paznicul?
Are dreptul persoana acuzata sa ceara dovezi clare in care sa se vada ca a sustras bunuri (stiind ca NU a furat)? Are obligatia paznicul sau paza spatiului comercial sa ii arate dovezi?
Exista legi care protejeaza clientul sau potentialul client in aceasta situatie de abuz?

Poate un ONG (prin persoana desemnata) sa emita chitanta pentru bonuri de masa primite ca donatie, la fel cum emite chitanta pentru donatie in bani? Daca da, ce anume trebuie completat pe chitanta?

Va salut.
Cum poate justifica un ONG de protectia animalelor cheltuielile efectuate pentru transportul unor caini (in scopurile cuprinse in Statut), cu ajutorul unei persoane fizice?
Mai exact, ONG-ul a apelat la o persoana fizica care a transportat cu masina personala niste caini, serviciu pentru care a cerut sa fie platit.
Ce act trebuie sa faca ONG-ul pentru aceste cheltuieli?
Multumesc.

Va rog sa ma lamuriti in urmatoarea chestiune, care nu este indreptata asupra mea ci asupra tatalui meu.

Sa va expun, pentru inceput, situatia: tatal meu este arhitect, avand birou de arhitectura la domiciliu, identificare fiscala dupa CNP, deci realizeaza venituri din activitati liberale. In plus, din ianuarie 2016 este si pensionar.

Zilele trecute a primit o notificare de la ANAF, in care i se precizeaza ca va fi listat in lista publica a debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante, obligatii restante la sfarsitul trimestrului, la data de 31/12/2016. Astfel, are datorii la urmatoarele bugete: Bugetul de Stat si Bugetul FNUASS. Totalul datoriilor este de 46000 lei.

Din cate stiu eu (poate ma insel), nu a primit pana acum vreo instiintare de la ANAF cum ca are datorii spre acele bugete, notificarea ne-a lasat masca, la propriu, ca atunci cand castigi la loterie, dar in sens negativ.

Conturile bancare si pensia ii sunt poprite de vreun an, pentru neplata unor impozite.

Astfel, va rog sa-mi spuneti, daca aveti cunostinta, ce s-ar putea intampla in continuare, si ma refer la actiunile ANAF-ului sau ale altor institutii indreptate asupra tatalui meu, pentru a-si recupera prejudiciul, mai ales ca efectiv nu poate sa plateasca integral aceste datorii.

De asemenea, stiti cumva daca acest gen de datorii se pot plati esalonat (lunar, pe mai multi ani) sau ANAF-ul nu accepta astfel de metode de plata? Ma gandesc ca nu mai e mult pana la inevitabilul sechestru pe bunuri...

Sper sa imi raspundeti cat mai la subiect (si mai sper ca nu o sa primeasca acuze cum ca "Merita!" cum ca "Asa ii trebuie, daca a inselat statul!")

Va salut.

Crengile bradului vecinului, cu trunchiul aflat la aprox. 1,5m de gardul dintre proprietati, au crescut intr-atat incat se lovesc destul de tare de casa mea (distanta de gard aprox 2,5m, casa are peste 100 de ani) atunci cand bate vantul, in special de marginea acoperisului. In plus, in jgheab se aduna foarte multe ace care, de cateva ori, au dus la infundarea burlanului. Nu mai vorbesc de ceea ce se aduna pe sol, tot timpul anului am partea aceea de curte plina de ace uscate si alte resturi. Pe mine, personal, nu ma deranjeaza sa matur portiunea respectiva, dar parintii mei si-au pus in cap sa cheme un amic si sa toaleteze bradul, prin scurtarea crengilor care ating casa.

Va rog sa-mi spuneti daca se pot executa aceste operatiuni in mod legal, sustinute de lege in totalitate? Din cate am cautat pe acest forum si pe net, am descoperit art. 613 Codul Civil, punctul (3): Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său. Sa inteleg ca sunt acoperit de acest Cod, in demersul nostru? Poate vecinul sa emita pretentii sau vreo interdictie asupra toaletarii bradului, in portiunea care se intinde peste terenul nostru?

L-am bagat la vanzare fiindca, pana la acel client, nimeni nu a avut ceva de obiectat legat de acest produs, toti au fost multumiti, au inteles ca e problema de marcare gresita si nu numai ca au inteles, dar produsul isi face treaba dupa caracteristicile marcate pe ambalaj, s-au convins ca ceea ce scrie pe produs e gresit fiindca l-au folosit. Clientul care a s-a intors nervos nici macar nu l-a folosit.

Noi, ca franciza, nu putem sa returnam un produs producatorului, doar francizorului, DACA accepta ca acel produs sa fie returnat. Acest produs de care este vorba in topic NU este acceptat de francizor pentru returnare.