Activitate cmihai2012

In anul 1943 P.C. a cumpărat un imobil compus din teren și clădire situată pe acesta. Organul fiscal de atunci a modificat Foaia Matricolă a clădirii înlocuind numele proprietarului vânzător cu numele proprietarului cumpărător P.C.
Ulterior P.C. a construit pe terenul respectiv o nouă clădire separată de cea cumpărată, pentru care organul fiscal i-a întocmit o foaie matricolă distinctă cu alt număr. Această nouă clădire P.C. a vândut-o în 1949 dar organul fiscal a operat această înstrăinare în foaia matricolă a clădirii vechi în loc de foaia matricolă a clădirii care s-a înstrăinat. Astfel că P.C. a fost șters ca proprietar din foaia matricolă a clădirii vechi, care nu s-a înstrăinat și a fost menținut ca proprietar în foaia matricolă a clădirii pe care a vândut-o. De menționat că aceste proprietăți nu au carte funciară.
Cum se poate îndrepta, vă rog, această eroare grosolană ?
Vă mulțumesc.

Bună seara
Vă mulțumesc pentru raspuns. Mă interesează totuși in ce fel se poate încadra juridic relația descrisă, adică folosirea gratuită a terenului (curtea) proprietarului cu acordul verbal al acestuia, pentru o perioadă nedefinită de către vecinul său persoană juridică. Mă gândesc că situația redată reprezintă totuși un fel de înțelegere între cei doi care probabil dpdv juridic a dat naștere la unele obligații. Aceasta înseamnă că în somația pe care sugerați să o facă ar trebui să se refere la unele temeiuri juridice, nu? Omul este un pensionar foarte în vârstă și vreau să îl ajut, însă nu am pregătire juridică și din acest motiv am recurs la ajutorul acestui site.
Incă odată, vă mulțumrec !

Va rog să lămuriți care este încadrarea juridică a următoarei situații:
Cu mai mulți ani în urmă proprietarul unui imobil a îngăduit verbal ca vecinul său persoană juridică să se folosească de curtea imobilului fără nici o obligație la schimb și fără un termen limită.
Intreb acest lucru deoarece din 2009 persoana juridică și-a schimbat adresa dar a lăsat în curtea pe care a folosit-o mai multe șoproane din tablă deteriorate pe care nu le-a ridicat când s-a mutat de acolo.
Vă mulțumesc.

In perioada 1943 - 1949, erau impozitate terenurile intravilane proprietate privata ?
Vă multumesc.

La nivelul anului 1949, actele de vanzare cumparare case de locuit trebuiau intocmite in forma autentica ? Multumiri.

Autoritatea este o Dir.de Impoz. şi Taxe Locală, care refuză din motive obscure să deschidă rol fiscal moştenitoarei unei propriet. pentru a-şi putea plăti impozitele anuale pe proprietate.

Cum pot aprecia asta ? După ce criterii, care să fie admise de instanţă ?

Cum se poate stabili cuantumul daunei cerută în instanţa de contencios administrativ pentru refuzul nejustificat al autorităţii locale de a elibera un act administrativ ce intră în competenţa sa ca oligaţie legală ?
Mulţumiri !

Pentru Doamna Avocat Romaşcanu.
Nu fac parte dintre profesioniştii din sfera juridică. Sunt doar un simplu justiţiabil „polizat” de peste 25 ani de „calităţile” sistemului juridic românesc, fapt ce explică şi formularea întrebării, care v-a contrariat.
La data intrării în vigoare a NCPC, art.25-(Legea aplicabilă proceselor în curs) al acestuia se referă, evident, la cauza de care vorbim, fiind un proces în curs. Deci acest articol se aplică în cauză. Dacă este aşa, atunci şi paragrafele sale se aplică. În paragraful (1) se precizează clar că procesele începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. Este deci fără dubiu că legiuitorul s-a referit la legea sub care a început procesul şi nu la oricare din legile apărute între timp până la legea nouă, faţă de care sunt evident vechi. Este şi logic, şi etic, să fie aşa.
În acelaşi spirit este construit şi paragraful (2), care imperativ face trimitere, atât în cazurile de schimbare de competenţă cât şi de casare cu rejudecare, la legea sub care a început procesul.
Este corect ?
Vă mulţumesc că v-aţi aplecat asupra întrebării mele !

O hotărâre arbitrală cu valoarea de 165 mil pronunţată în anul 2000 a fost contestată pentru anulare în nov. 2000 la TB. Acesta şi-a declinat competenţa în favoarea CAB, conform CPC în vigoare, în dec.2000. Aici judecarea cauzei a fost suspendată de un proces penal până în 2010 când a fost repusă pe rol. Au urmat câteva termene pe procedură inclusiv două recursuri la încheiere soluţionate de ICCJ. În nov.2012 CAB respinge contestaţia prin admiterea unei excepţii pe procedură ridicată de una din părţi. Hotărârea CAB a fost atacată cu recurs la ICCJ, care în nov.2013 o casează şi retrimite cauza spre rejudecare aceleiaş instanţe.
De data aceasta, CAB îşi aminteşte că trebuie să-şi verifice competenţa, deşi avea cauza pe rol din 2000, şi valorifică prevederile art II din Legea 219/2005 care a schimbat competenţele TB, iar în baza art.II alin.1 şi 4 din aceiaşi lege a trimis cauza spre soluţionare la TB. A procedat legal faţă de prevederile art.25 alin.(2) din NCPC şi faţă de art 83 din Legea 76/2012, art.83 lit.k) ?