In momentul divortului sotii detin doua imobile cu VALOARE IDENTICA, un apartament si un spatiu comercial.
In cadrul partajului amiabil sotia ramane cu apartamentul, iar sotul cu spatiul comercial.
Invocand faptul ca spatiul comercial genereaza uzufruct mai mare decat apartamentul, sotia solicita in plus si o sulta pentru aceasta “diferenta de valoare” dintre cele doua imobile.
Este corect?
In momentul divortului sotii detin un apartament si un spatiu comercial, dar nu fac atunci si partajul.
Sotia ramane in apartament, iar sotul da in chirie spatiul comercial.
Dupa 16 ani decid sa faca partajul, iar la calculele de decontare-regularizare pt stabilirea eventualei sulte pe seama diferentei de valoare a imobilelor, sotia solicita sa se adauge la valoarea spatiului comercial si valoarea uzufructului acestuia prin inchiriere timp de 16 ani.
Este corect? Sau in calcule se pune numai valoarea propriu-zisa a imobilelor, nu si uzufructul anterior sau viitor al acestora.
O societate functioneaza avand ca asociati un tata si cei doi fii ai sai.
Dupa 8 ani are loc atat lichidarea societatii cat si divortul tatalui de mama fiilor.
In timpul casatoriei sotii dobandesc un apartament.
Patrimoniul societatii in momentul lichidarii era compus din 3 bunuri imobile, bunuri mobile si cash.
In momentul lichidarii fiii isi insusesc din patrimoniul fostei societati anumite bunuri mobile, 1 imobil si cash-ul, iar tatal anumite bunuri mobile si restul de 2 imobile.
Prin intelegere amiabila (fara a se apela la instanta si notar) fostii soti se inteleg sa faca partajul comuniunii de bunuri astfel:
Fosta sotie ramane cu apartamentul avand valoare dubla fata de cele doua imobile dintre cele trei ale fostei societati, renuntand astfel la cota ei parte din cota fostului sot in societate (barter in natura: ½ din cota parte a fostului sot in societate (cele 2 imobile) contra ½ din apartament).
Dupa 16 ani fii initiaza solicitarea de decontare/regularizare si stabilirea eventualelor sulte compensatorii privind partajul din momentul lichidarii societatii.
Avand in vedere ca tatal in aceasta perioada a inchiriat cele 2 imobile revenite in posesia sa in urma barterului, fiii ridica pretentii in cadrul calculelor de regularizare sa se adauge la valoarea imobilelor respective si chiria incasata timp de 16 ani.
Este corect?
In calculele de decontare la valoarea imobilelor se adauga si valoarea uzufructului?
Foarte corect! Aceste aspecte erau, din capul locului, evidente.
Totusi nu ati raspuns la cele 2 intrebari, caci pentru a pune capat starii de devalmasie este necesar a se stabili si valoarea bunurilor aflate in devalmasie, pentru a se calcula cine si cui datoreaza eventuala sulta, respectiv in ce cuantum.
E posibil sa se stabileasca aceasta valoare in mod amiabil, dar daca nu se ajunge la un numitor comun, atunci se apeleaza la Instanta de judecata.
As dori sa stiu ce principii ar guverna decizia Instantei din perspectiva celor 2 intrebari, adica CARE VALOARE DE POSESIE O VA AVEA IN VEDERE INSTANTA, RESPECTIV DACA LA ACEASTA SE VA ADAUGA SAU NU SI VALOAREA UZUFRUCTELOR?
Identificarea metodei prezumate de calcul a Instantei, da sansa de a se ajunge, totusi, in mod AMIABIL la un numitor comun FOLOSIND ACEEASI METODA, evitandu-se astfel apelarea la Instanta.
In timpul casniciei, prin aport egal, sotii achizitioneaza 2 imobile cu destinatie diferita, dar cu valoare identica, un imobil in care locuiesc si un spatiu comercial pentru obtinerea unor venituri suplimentare din chirii, peste salariile de la locurile de munca.
Dupa 5 ani valoarea acestor imobile nu mai este identica (spatiul comercial devenind usor mai valoros decat apartamentul), dar au in continuare valori comparabile.
Tot in acest moment are loc divortul si, avand in vedere valorile comparabile ale celor 2 imobile, IN MOD TACIT un sot ramane in apartament, iar celalalt uzufructueaza spatiul comercial.
Dupa alti 10 ani, diferenta valorica dintre cele 2 imobile devine semnificativa, respectiv valoarea apartamentului se dubleaza, iar a spatiului comercial se tripleaza.
Din aceste considerente, in acest moment fostii soti doresc sa efectueze un partaj amiabil, in vedera stabilirii eventualelor diferente de regularizare.
In vederea efectuarii acestor calcule in mod CINSTIT si ECHITABIL se pun DOUA INTREBARI:
1. Pentru stabilirea corecta a masei partajabile, care valori se iau in calcul la imobile, a) valorile de achizitie, b) cele din momentul divortului, sau c) cele din momentul partajului?
2. La aceasta valoare stabilita a masei partajabile SE MAI ADAUGA SAU NU si valoarea uzufructuarii fiecarui imobil in perioada de 10 ani scursa dupa despartirea efectiva, cand un sot nu a mai locuit in apartament, respectiv celalalt nu a mai primit nimic din chiria spatiului comercial?
Pe durata casniciei un sot are loc de munca la un tert, celalalt infiinteaza un srl si totodata devine si angajat si presteaza efectiv munca in cadrul propriei societati.
In timpul casniciei cel de-al doilea sot contribuie la cheltuielile familiale cu o parte a retributiei sale, cel putin echivalenta nivelului salarial al primului sot, iar restul il investe din mers inapoi in societate.
La divort ce pretentii poate avea sotul cu doar loc de munca fata de cel care a cumulat venituri din afacere + retribuirea muncii prestate? Poate pretinde 50% din patrimoniul societatii?
La divort nu se face partajul bunurilor comune constand intr-un imobil si un autoturism; un sot ramane in imobil, celalalt ia autoturismul; dupa 10 ani se doreste regularizarea amiabila a partajului.
Valoarea autoturismului este nula (nu mai exista), valoarea imobilului a crescut intre timp; in calculele de regularizare ce valori se folosesc la autoturism, respectiv la imobil?
Daca unicul angajat al unei firme impozitate ca microintreprindere intra in concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani este necesara o completare prin angajarea a unei noi persoane pentru a indeplini conditia de cel putin 1 angajat necesara pentru impozitare micro, sau aceasta este satisfacuta din oficiu de singurul angajat anterior, care timp de 2 ani aflandu-se in concediu pentru cresterea copilului va avea in continuare contract de munca, dar nu va presta munca si nu va avea, ca atare, salariu? Care este temeiul legal, eventual ce norme metodologice dispun/clarifica solutia corecta in acest caz?
avocatnet.ro explicăm legislația
