Legea 165/2013 prevede un termen de 30 zile de contestare a Deciziilor prin puncte emise de ANRP (art. 35).
Am atacat in termenul legal de mai sus Dispozitia ANPR, insa am facut cateva precizari ale cererii initiale si am adaugat un capat de cerere secundar (subsidiar) cu cateva zile inainte de primul termen (in termenul prevazut de Codul de Proc. Civil art 204).
Instanta, la primul termen, a invocat exceptia tardivitatii acestor precizari + cererea aditionala pentru motivul: tardivitate ce deriva din art. 35 din Legea 165 si nu din art. 204 Cod Proc Civ.
Instanta mentioneaza insa ca nu va lua o decizie fara audierea partilor.
1. Este corecta exceptia?
2. Cum se poate argumenta pentru respingerea acestei exceptii?
Mie nu mi se pare normal deoarece: termenul din Legea speciala 165 este stabilit doar pentru a se contesta Decizia ANRP, dupa care in mod normal se aplica codul civil in materie de procedura, daca Legea speciala nu prevede altfel in mod expres.
Art. 35 din Legea 165 nu mentioneaza in mod expres ca toate cerereile trebuie formulate la primul termen (inclusiv precizarile si cererile subsidiare).
Deci este cel putin interpretabil daca se aplica art. 35 si pentru cererile ulterioare termenului initial fixat prin respectivul articol de lege.
Art. 35 nu instituie in mod special si pentru un motiv anume o exceptie de la Codul Proc. Civil, din punctul de vedere al precizarilor ulterioare si capetelor de cerere ulterioare, deci este logic ca dupa aplicarea art. 35 (termenul initial de chemare in judecata) sa se aplice Codul Proc Civila pe principul ca ceea ce Legea speciala nu interzice in mod explicit este legal si se judeca in baza Codului Civil.
De asemenea, precizarea actiunii pana la primul termen si adaugarea unui capat de cerere secundar nu obstructioneaza/ingreuneaza/lungeste procesul juridic deoarece aceste cereri se pot face doar pana la primul termen.
Cum se poate recupera pe cale juridica un imprumut catre un tert, efectuat prin transfer bancar (pe ordinul de plata este inscris la obiectul platii: "Imprumut")?
Nu s-a incheiat un Contract de Imprumut, este doar un schimb de mailuri prin care imprumutatul recunoaste imprumutul si suma, multumeste pentru imprumut si confirma restituirea lui + dobanda bancara.
Din imprumut s-au returnat doua plati partiale, tot prin banca.
Imprumutul a fost facut in 2010.
In momentul de fata, discutiile amiabile pentru restituirea acestuia treneaza de cateva luni fara rezultate concrete.
Am aflat ca s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si in ceea ce priveste art. 4 teza 2 raportat la art. 34 din L165/2013 (termenul de 5 ani acordat ANRP sa rezolve dosarele) - textul deciziei mai jos in mail.
Deci, toate procesele cu ANRP pe rol la data intrarii in vigoare a legii 165 se vor judeca pe legea veche.
Eu am pierdut recursul la CABUC cu ANRP-CCSD in Oct 2013 tocmai pe art. 4, in sensul ca instanta de recurs a constatat textual ca: "instanta de fond a judecat corect obligand CCSD-ANRP sa mi se emita titlul de despagbire, dar deoarece intre timp a aparut legea 165 care prin art.4 obliga la judecarea cauzelor din perspectiva noii legi, Instanta de recurs se vede obilgata sa admita recursul ANRP si sa respinga cererea mea ca neintemeiata".
Din pacate eu nu am invocat exceptia de neconst a art.4 in dosarul meu la termenul de judecata din Oct 2013.
Intrebarea mea este: ce sanse reale sunt sa se admita acum daca formulez o cerere de revizuire formulata in baza Deciziei CCR de mai jos (in conditiile in care nu am invocat exceptia la mine in dosar)?
Va multumesc mult
Constituţionalitatea prevederilor art. 4 teza a doua din legea 165/2013 rap. la Art. 34:
Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere in data de 7 mai 2014 excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 cu raportare la art.34 alin.(1) din Legea nr.165∕2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Curtea, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin.(1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.
Conform art. 34 al.1 din legea 165/2013 “Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.
Ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, toate dosarele aflate pe rolul instantelor si care au ca obiect obligarea Comisiei nationale pentru Compensarea imobilelor (fosta Comisie Centrala pentru stabilirea Despagubirilor la emiterea deciziei titlu de despagubire vor fi solutionate de catre instantele legal investite, fara a mai exista posibilitatea unei respingeri ca premature a unor astfel de cereri.
Aceasta decizie a Curtii Constitutionale vine in completarea Deciziei Curtii nr. 84/2014, prin care s-a decis in mod similar ca “dispozițiile art.4 teza a doua din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii“.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Conform art. 31 al.3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale “Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
Doresc sa invoc in procesul meu exceptia de neconstitutionalitate a art. 17 alin 1 lit a din L165/2013
Este corecta motivarea de mai jos?
Multumesc
"L165/2013
Art. 17.
(1) În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Naţională, care funcţionează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru şi are, în principal, următoarele atribuţii:
a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;
Art. 17, alin. 1 lit. a) din Legea nr. 165 din 2013 este neconstitutional.
Legalizarea dreptului ANRP / CNCI la dublarea controlului de legalitate si posibilitatea de anulare pe cale administrativa a deciziilor / dispozitiilor deja emise de entitatile investite de lege cu solutionarea notificarilor (Dispozitii de Primar, Hotarari Prefect, Hotarari de Comisie Judeteana de Fond Funciar, Decizii AVAS, etc.), prin art. 17 alin.1, lit. a) din Legea nr. 165 dn 2013, contravine:
- principiilor separatiei puterilor in stat,
- principiilor generale de drept intern si international si
- principiului neretroactivitatii legilor.
Deciziile deja emise de entitatile investite de lege cu solutionarea notificarilor persoanelor indreptatite recunosc in mod evident si neechivoc DREPTUL PETENTILOR LA RECONSTITUIREA PROPRIETATII, sunt acte administrative care au intrat deja in circuitul civil si isi produc efecte juridice stipulate in ele.
Invalidarile acestor decizii pot fi facute numai de instantele de judecata, printr-un proces juridic si nicidecum de o alta entitate administrativa.
Conform deciziilor ICCJ si CEDO (Viasu sau Marin si Gheorghe Radulescu): „ ... o decizie administrativa a autoritatii locale competente care recunoaste celui interesat un drept de reparatie este suficienta pentru a crea un <<interes patrimonial>> protejat de articolul 1 din Protocolul nr.1“ (ibidem, par. 180)... „.
Neexecutarea unei asemenea decizii constituie o ingerinta in sensul primei fraze al primului alineat al acestui articol.
In consecinta petentii carora li s-au acordat astfel de decizii administrative trebuie considerati implicit „persoane indreptatite“ in acceptiunea legii, dreptul lor nemai putand sa fie „validat“ din nou de o alta entitate administrativa.
Este neconstitutionala si impotriva principiilor generale de drept (inclusiv cu atingere a drepturilor omului – CEDO) legiferarea „atributiilor“ ANRP / CNCI la dublarea controlului de legalitate si posibilitatea de anulare pe cale administrativa a unor dispozitii de retrocedare déjà emise de entitatile investite de lege cu solutionarea cererilor persoanelor indreptatite (Decizii de Primar, Hotarari Prefect / Comisie Judeteana de Fond Funciar, Decizii AVAS, etc.), acte intrate in circuitul civil si care produc, in unele cazuri, efecte juridice deja de ani de zile.
Aceasta prevedere legala (art. 17 alin 1 lit. a) din Legea nr. 165 din 2013) este neconforma cu prevederile CEDO privind dreptul de proprietate. ANRP /CNCI au calea de a ataca in Instanta, CU PROBE, Deciziile si Hotararile autoritatilor investite de lege cu solutionarea cererilor de retrocedare pe care le considera nelegale, in nici un caz nu pot invalida pe cale administrativa, prin simpla decizie, Hotararile mentionate (altfel se creează condiţii favorabile unor noi acte de corupţie si chiar de exces de putere din partea ANRP / CNCI).
Articolul 17 alin. 1 lit. a) aduce atingere drepturilor castigate, principiului stabilitatii raporturilor juridice si principiului separatiei puterilor in stat. De asemenea, legea noua devine retroactiva, contrar prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutie..
Hotararile administrative anterior emise, care au stabilit deja dreptul persoanelor indreptatite de catre Primarii / Prefecturi / AVAS/ Comisii Judetene de Fond Funciar sunt acte administrative care recunosc “de facto” si “de jure” dreptul persoanelor indreptatite, produc efecte juridice, sunt acte administrative care au intrat deja in circuitul civil si care nu pot sa fie anulate decat in justitie, dupa cum a stabilit si jurisprudenta ICCJ si CEDO, si in nici un caz printr-un act administrativ al CNCI.
CENTRALIZAREA SI PUTEREA ABSOLUTA ADMINISTRATIVA ACORDATA CNCI PESTE CONTROLUL JUDECATORESC reprezinta un abuz de putere al statului si afecteaza drepturile fundamentale prevazute in Constitutie si in Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, fiind in plus si generatoare de coruptie institutionalizata.
Practic se infaptuieste prin aceasta prevedere subordonarea justitiei catre puterea executiva => SE NASTE UN CONFLICT DE CONSTITUTIONALITATE (separarea puterilor in stat)
In concluzie:
Art. 17, alin. (1) lit. a) din Legea 165 din 2013, conform căruia CNCI este abilitata, sa INVALIDEZE pe cale administrativa deciziile celorlalte entități investite de lege, contravine Constitutiei Romaniei, deciziilor ICCJ, deciziilor CEDO. De exemplu, in decizia Anastasiu s.a. c. României (IV), in paragraful 180 si in cauza Viaşu (precitată, §§ 59-60), Curtea stipuleaza ca o decizie administrativa a autorității locale competente care recunoaște interesatului un drept de reparație este suficiente pentru a crea un <<interes patrimonial>> protejat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 si ca, in consecința, neexecutarea unei asemenea decizii constituie o ingerința in sensul CEDO."
in mod concret, este vorba despre art.4 din legea 165 din 2013 care se pare ca a fost declarat neconstitutional pe 27 Februarie 2014 de catre CCR
eu am pierdut irevocabil in Oct 2013 un proces in contencios administrativ, proces in 2 faze: fond si recurs (recurs-ul a fost judecat tot de CABUC deoarece ICCJ a retrimis dosarul conf noului cod de procedura, fondul a fost CASTIGAT de noi la CABUC) privind obligarea ANRP/CCSD la emiterea titlului de despagubire pentru terenul parimtilor mei
instanta de fond ne-a dat dreptate si a obligat ANRP/CCSD sa evalueze terenul si sa emita titlul de despagubire
instanta de recurs CABUC a admis insa recursul ANRP si a respins irevocabil cererea noastra, motivand tocmai pe art 4 din L165/2013.
mai exact, in tot cuprinsul sentintei, instanta de recurs ne da dreptate, in sensul ca mentioneaza ca instanta de fond a judecat corect si a obligat in mod corect ANRP sa-mi emita titlul de despagubire, insa la sfarsit, in 2 paragrafe motiveaza ca intre timp a aparut legea 165/2013 si deoarece art. 4 din legea 165/2013 impune aplicarea noii legi si in cazul proceselor in curs (indiferent de faza procesuala), ea, instanta de recurs este obligata sa-mi respinga actiunea urmand ca noi sa o luam de la capat cu ANRP-ul pe noua lege si sa asteptam inca 5-10 ani aplicarea noii legi cu noile ei termene si conditii.
va rog, se mai poate face ceva?
pot face o cerere de interventie in alte dosare unde s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art.4, si in acest fel, CCR sa se pronunte si in speta mea?
multumesc
P.S. mentionez ca un judecator din completul de recurs a facut opinie separata in sensul respingerii recursului ANRP si mentinerii obligatiei stabilite de instanta de fond ca ANRP sa-mi emita titlul de despagubire. ce folos insa ....
nu este insa o discriminare? neconstitutionalitatea declarata de CC este general valabila si obligatorie. deci nu ar trebui aplicata in toate cazurile judecate "neconstitutional"?
Daca in faza apelului (in cadrul unui proces civil cu: fond, apel si recurs) a fost respinsa irevocabil (ca tardiva) cererea de reexaminare a taxei de timbru impusa (abuziv) de instanta de apel (la fond nu s-a cerut), este posibil ca in recurs, instanta suprema sa constate ca taxa de timbru este abuziva si sa desfiinteze hotararea instantei inferioare (de apel) privind impunerea taxei de timbru, retrimitand cauza spre rejudecare pe fond (fara taxa de timbru)?
In cazul in care o lege (integral sau partial) este declarata neconstitutionala, cei carora li s-au pronuntat hotarari judecatoresti (in baza legii/articolelor declarate ca fiind neconstitutionale) ramase irevocabile la data declararii neconstitutionalitatii, pot face cerere de reizuire a sentintei chiar daca nu au ridicat exceptia de neconstitutionalitate in propriul dosar in timpul procesului lor (din cauza ca nu se punea problema la momentul respectiv, sau nu au fost sfatuiti corect de avocat)?
avocatnet.ro explicăm legislația
