Activitate Nikkal

Trebuie să verificați cu banca dacă primește un astfel de imobil ca garanție.

Știu cazuri în care banca nu a acceptat o astfel de clauză asupra bunului cu care se garantează deoarece reduce semnificativ valoarea cu care poate vinde banca imobilul, în cazul în care dvs nu achitați creditul (Cine ar cumpăra un imobil în care nu se poate muta, pentru că are clauză de abitație viageră?) În cazul de care vă spun persoana care avea drept de abitație viageră (în speță părintele) a dat declarație autentificată la notar că renunță la drept, sarcina a fost ștearsă din cartea funciară în baza declarației notariale și bunul a putut fi folosit pentru garantare.

Unul dintre moștenitori poate merge la bancă și să ceară în scris justificarea refuzului de ridicare. Acolo vedeți care este poziția băncii, dacă invocă anumite articole de lege, regulamente interne, condițiile comerciale ale băncii etc. În funcție de răspuns trebuie văzut mai departe.

O variantă ar fi o ordonanță președințială pe obligația de a face (pentru a da drumul la apă). Apoi acțiune separată de grănițuire. Un avocat vă va sfătui ce puteți face, mai ales că înțeleg că nu aveți certificatul de moștenitor.

Mai există varianta în care divorțați de soțul actual și nu vă recăsătoriți. Cum apartamentul este bun propriu, după divorț vă revine integral. Având un singur fiu, acesta va avea 100% drepturi asupra apartamentului când nu veți mai fi (el, sau moștenitorii acestuia, dacă cumva fiul moare înaintea dvs.). În acest caz nu este nevoie să faceți nici un fel de act și băiatul va avea 100% drepturi asupra apartamentului, fără reducțiuni.

giv a scris:

Cum pot îndrepta aceasta situație?

Dacă există carte funciară deschisă pentru acel teren, pe care spuneți că l-ați moștenit (înțeleg că ați primit negație de la OCPI pentru intabulare) nu puteți decât să acționați în judecată pe proprietarul care apare în CF. Cred că acțiunea ar fi de rectificare carte funciară (situația juridică nu corespunde cu situația tabulară), dar un avocat vă poate îndruma. Vedeți că sunt termene în care puteți cere rectificarea cărții funciare, s-ar putea ca o cerere de rectificare acum să fie socotită tardivă.

raluk0207 a scris:

Nu are cum sa obtina un extras de carte funciara pentru ca imobilul nu este intabulat pe numele userului.

Ca informație, se poate obține un extras de carte funciară (pentru informare) pentru orice proprietate, nu e nevoie să fie intabulat în nume propriu. Trebuie să știi ce număr cadastral are. Dacă cadastrul este electronic el se poate găsi (vizual) pe geoportalul eTerra al ANCPI. Apoi se solicită (la ghișeu sau chiar online) extrasul de carte funciară cu datele din eTerra.

Dacă cadastrul este pe format vechi și nu apare în eTerra trebuie o vizită la OCPI-ul aferent cu cerere de identificare a numărului cadastral conform adresei.

Contractul de împrumut între persoana fizică și CMI (persoană juridică) este un contract sub semnătură privată, deci nu trebuie întocmit la notar. Se înregistrează în contabilitate ca o datorie a firmei către creditor (persoana fizică). În contract puteți stipula care sunt termenele de rambursare (fixe sau când societatea dispune de lichidități, cum considerați că vă avantajează).

Atenție la suma împrumutată, dacă este peste 10.000 de lei, ea trebuie virată către cabinet doar prin bancă. Legea 70/2015 limitează operațiunile cu numerar între persoane fizice și persoane juridice.

Mulțumesc pentru răspuns. Persoana în cauză nu a făcut parte din personalul diplomatic, iar țara nu era socialistă, ci foarte capitalistă. Pentru lucrătorii detașați nu știu dacă aceștia aveau adresa din pașaport în țara străină, mă gândesc că pe pașaportul lor ar fi figurat adresa din România. Deci cel mai probabil persoana era acolo cu ”acordul” autorităților din RSR, așa cum m-am gândit și eu inițial.

Întrebarea este o curiozitate personală, poate reușesc să aflu un răspuns de la membrii acestei comunități.

Am văzut niște acte în care în anii 90 o persoană se legitima față de autorități din România cu un pașaport emis de o ambasadă RSR, adresa din pașaport era în străinătate. Persoana respectivă nu a făcut parte din serviciile diplomatice / consulare, deci îmi e neclar cum putea ambasada să emită un pașaport cu o adresă în străinătate. Știu că cei care plecau din țară ilegal nici nu mai puteau apela la serviciile consulare, de obicei aveau în țară dosare penale, nu ar fi riscat să ceară pașaport românesc. Iar cei care au plecat legal de obicei primeau rezidența statului unde ajungeau și se legitimau cu documente emise de statul de rezidență și iar nu cred că ambasada RSR le-ar fi emis pașaport cu o adresă în străinătate.

Aveți cunoștință de astfel de cazuri? Știți cumva când putea emite o ambasadă RSR un pașaport cu domiciliu în străinătate?

Mulțumesc anticipat.

Mulțumesc pentru răspuns, probabil varianta a doua ar fi fezabilă (vecinii care nu au cadastru nu-și vor face dacă nu sunt nevoiți).