Buna ziua,
V-as ruga sa imi oferiti o parere referitor la urmatoarea speta, mai deosebita:
Salariatul demisioneaza.
In timpul preavizului, il anunta pe angajator pe mail ca are 4 zile de concediu medical.
Expira preavizul, fara ca angajatul sa aduca certificatul in original.
Se emite decizie de constatare a incetarii CIM.
La cateva zile dupa aceasta decizie, angajatul aduce certificatul.
Intrebare: angajatorul trebuie sa isi revoce decizia de constatare a incetarii CIM si apoi sa emita alta, dupa alte 4 zile, in baza ideii ca preavizul se prelungeste, chiar si retroactiv, cu perioada concediului medical ?
Multumesc.
Dragi colegi, va rog sa imi spuneti daca cunoasteti practica favorabila (de admitere), in urmatoarea speta:
- u.p inceputa pe timpul vechilor cp si cpp;
- condamnare cu suspendare sub supraveghere dupa intrarea in vigoare a noilor cp si cpp;
- dupa trecerea termenului de incercare, se formuleaza cerere de reabilitare, in care se invoca vechiul cp, ca lege mai favorabila (pe noul cpp, nu e suficienta trecerea termnului de incercare)
Daca cunoasteti vreo hotarare de admitere, rog sa imi indicati un numar, instanta etc. sau chiar sa mi-o cumunicati in text, daca aveti.
MUltumesc.
ioanacarp a scris:
Dilema mea provine de la opinia unui profesor in ideea ca ar incepe prin depunerea cererii de incuviintare a executarii silite la instanta de executare.
puteti, va rog sa imi spuneti cine este profesorul care a sustinut aceasta teorie si eventual, in ce carte ?
pe mine ma intereseaza, intr-un proces, exact aceasta teorie, cum ca executrea silita nu incepe la data inregistrarii cererii creditorului, ci la un moment ulterior.
multumesc.
solutia s-a dat abia miercuri, evident ca nu e motivata inca...
suma nu a fost luata in numele sotului. am declaratii ale reprezentantilor societatilor debitoare, in care se spune ca nu il cunosc si nu au auzit niciodata de el, ci au tratat numai cu ea.
supun atentiei colegilor specialisti in dreptul muncii urmatoarea speta:
la o firma, o doamna lucreaza fara contract de munca.
la un moment dat, firma si sotul doamnei incheie un CIM, dar sotul nu exercita absolut deloc atributiile de serviciu, nu merge la serviciu niciodata, in continuare lucreaza ea.
doamna nu depune o suma de bani la firma, suma pe care o avea din incasari de la debitori.
firma cheama in judecata pe sot, iar instanta il obliga la plata sumei.
in proces, firma a recunoscut ca ea lucra si nu el, deci dovada acestui fapt s-a facut 100%.
considerati corecta hotararea instantei ?
ca sa ma exprim primul, eu consider ca e gresita.
teoretic, e corecta, iar conceptia clasica in materie, aceasta este.
iata, insa, o situatie practica, ce dovedeste ca are si carente aceasta viziune legislativa: este extrem de neconvenabil pt noul proprietar din speta sa dea niste bani ”proprietarului” lui C2 (si nu vor fi putini bani, ci vreo 200 de milioane RoL), fara sa aiba nevoie de C2, pe care o sa o demoleze.
cred ca in aceasta situatie, echitabil ar fi fost (avand in vedere ca C2 nu are acte de construire si proprietate) ca aceasta sa poata fi demolata direct, prejudiciul urmand sa fie suportat de autorul constructiei, ca risc pt neindeplinirea conditiilor legale de construire.
dar, desigur, ceea ce spun eu e valabil de lege ferenda :)
si eu consider la fel.
varianta 2, daca ar fi pusa in aplicare, ar atrage o condamnare penala si o amenda contraventionala.
varianta 3 are un oarecare sambure de adevar, in sensul ca, daca nu ai autorizatie de construire dar vrei, totusi, sa te intabulezi in CF, atunci: platesti impozitul pe ultimii 5 ani, comanzi unui expert sa intocmeasca o schita a imobilului, faci o cerere, declari pe proprie raspundere ca tu ai construit imobilul si ... ai rezolvat.
in speta de mai sus, noul proprietar nu poate urma procedura asta, pt ca nu el a construit imobilul.
ramane varianta nr. 1. si asta desi solutia legiuitorului nu e una legitima. iata de ce:
noul proprietar din speta nu doreste nici sa aiba imobilul in curte, dar nici nu i se pare normal sa ii achite despagubire autorului constructiei.
cu toate astea, legea il obliga sa solicite accesiunea si mai ales sa ii achite o despagubire constructorului, dupa care o va demola.
noul proprietar plateste o suma de bani doar ca sa intre in proprietatea lui C2, pt ca altfel nu o poate demola. el da niste bani (si nu putini), apoi demoleaza cladirea.
ma adresez colegilor avocati, in principal, cu speta care suna asa:
x are un teren si o casa C1.
pe acelasi teren, construieste fara autorizatie de construire un alt corp de cladire - C2.
dupa 10 ani de la constructia lui C2, pierde prin executare silita terenul si C1.
noul proprietar, adjudecatarul, incearca sa rezolve problema, variantele fiind, in principiu, urmatoarele:
1. actioneaza in judecata pe x, invocand accesiunea si despagubind pe x cu valoarea lui C2 sau a materialelor, x fiind de buna credinta.
2. noul proprietar demoleaza C2, fiind pe proprietatea lui si neexistand nici un act asupra lui C2.
3. noul proprietar achita impozitul pe 5 ani si i se elibereaza autorizatia de construire (ipoteza lansata de un functionar de la urbanism, dar foarte stranie, in conditiile in care impozitul nu se poate achita, C2 neexistand in evidentele primariei) ?!
precizare:
noul proprietar are in custodie C2.
cum vedeti rezolvarea ?
multumesc.