mara78 a scris:
Care ar fi clauzele de adeziune si cum se poate face dovada ca nu au fost negociate?
Orice contract ale carui clauze sunt prestabilite de catre profesionist si nu pot fi modificate prin negociere de catre consumator poate fi considerat de adeziune. Dovada se poate face prin verificarea imprejurarilor in care consumatorul si-a exprimat consimtamantul la incheierea contractului si a practicilor profesionistului la incheierea altor contracte in conditii asemanatoare.
Din cate inteleg din context, intrebarea se refera doar la posibilitatea solicitarii daunelor morale de catre angajator salariatului. Trebuie facuta distinctie intre daunele materiale si daunele morale. Daunele morale se pot solicita pentru paguba suferita de o persoana ca urmare a atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale (ex. reputatie, onoare, demnitate etc.) sau ca urmare a provocarii unei suferinte fizice sau psihice. Un angajator, persoana juridica, nu poate justifica existenta unui prejudiciu moral, doar al unuia material.
Daunele morale pot fi solicitate de catre angajat in anumite conditii, nu de catre angajator. Cred ca asta ati citit.
Este cel mai indicat sa apelati la un avocat pentru consultanta. Nu conteaza cat de bine pus la punct este contractul, clauzele care incalca legea sunt nule.
Contractul de adeziune este cel ale carui clauze sunt prestabilite, in intregime, de catre una din parti. Cealalta parte nu are posibilitatea sa le negocieze, ea este libera doar sa le accepte sau sa nu le accepte.
O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua.
In masura în care contractul nu isi mai poate produce efectele dupa inlaturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este indreptatit sa ceara rezilierea contractului, putand solicita, dupa caz, si daune-interese.
Nu ma pot pronunta fara sa fi citit contractul, dar va raspund strict in baza celor afirmate de dvs. In primul rand, nu vad ce legatura are legea GDPR cu cazul asta. Trimiteti-le, la sediul specificat in contract, o notificare prin posta cu confirmare de primire, in care anuntati agentia ca reziliati contractul pe motiv ca nu si-au respectat obligatiile asumate. In plus, contractul este de adeziune si contine clauze abuzive, care sunt nule in temeiul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Dupa care, faceti ce doriti cu imobilul. Daca cumva va dau in judecata, desi m-ar mira sa aiba tupeul sa faca asta, sansele lor de castig ar trebui sa fie minime. Cred ca mizeaza doar pe teama dvs. si pe faptul ca nu cunoasteti legislatia.
Apostilarea certificatului de nastere se face la biroul de apostila din cadrul prefecturii Constanta. Intrati pe site-ul lor si vedeti programul.
Nu se pot cere daune morale, nu au nicio legatura cu ceea ce ati expus. In functie de caz, daca se absenteaza nemotivat in mod repetat de la locul de munca, angajatorul poate lua masura sanctionarii disciplinare a angajatului. Sanctiunile pot fi avertismentul scris, retinerea unui procent intre 5-10% din salariu pe o perioada de max. 3 luni, retrogradarea din functie sau incetarea contractului de munca. Pentru a putea aplica sanctiunile, angajatorul trebuie sa formeze o comisie de disciplina care va cerceta imprejurarile si va intocmi un referat in baza caruia va lua o decizie, angajatul avand posibilitatea sa se apere. In cazul sanctiunii avertismentului nu este necesara formarea comisiei disciplinare.
Trebuie chemata in judecata unitatea administrativ-teritoriala, adica localitatea unde se afla imobilul.
Opinia majoritară a instanţelor este în sensul că atât timp cât nu există alte persoane (fizice sau juridice) care să exhibe un titlu de proprietate asupra imobilului în legătură cu care s-a cerut a se constata intervenită uzucapiunea, se consideră că acesta aparţine domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale din raza imobilului, care are calitate procesuală pasivă.
Ca atare, în majoritatea speţelor s-a decis că în condiţiile în care nu poate fi identificată vreo persoană care să justifice existenţa unui drept de proprietate asupra imobilului, calitatea procesuală pasivă este determinată de regimul juridic al imobilului, în aceleaşi condiţii ca şi atunci când proprietarul acestuia a decedat fără moştenitori, iar succesiunea este vacantă.
Temeiul de drept este art. 1846 si urm. C. civ. din 1864 si art. 35 Cod proc. civ.
Conform Deciziei ICCJ (complet RIL) nr. 19 din 5 octombrie 2015, procedura speciala reglementata de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedura civila nu este aplicabila in privinta posesiilor incepute anterior intrarii în vigoare a Codului civil din 2009, in aceste cauze fiind incidente normele generale cuprinse in art. 35 din Codul de procedura civila.
Greu de spus fara o analiza detaliata a dosarului, dar oricum este dreptul dvs. sa depuneti plangere penala impotriva expertilor daca va puteti dovedi sustinerile. Daca sunt sau nu intrunite elementele constitutive ale infractiunilor enumerate, doar organele de cercetare penala pot stabili.
Din punct de vedere civil, daca nu mai exista cai de atac, lucrurile sunt incheiate. Se poate incerca cel mult o sesizare a inspectiei judiciare daca puteti dovedi ca judecatorul a incalcat vreo obligatie profesionala. Din punct de vedere penal, in speta se poate invoca marturia mincinoasa, iar expertii fiind functionari publici se poate merge, in functie de situatie, inclusiv pe fals intelectual si abuz in serviciu, toate cele trei infractiuni fiind foarte greu de probat.
avocatnet.ro explicăm legislația
