lorellay a scris:
Imi poate lua copilul?Sa-i fie incredintat lui?
;) Nu cred, la noi se merge pe ideea ca un copil minor, mai ales, trebuie sa stea linga mama, asa ca ...fii tare, ca nici nu cred ca se gandeste tatal sa-ti ia copilul de linga tine, mai ales ca are numai 3 anisori! Dar, fiti mai deschisi catre dialog, ca numai comunicand va reolvati problemele, in timp!
Multa bafta, va tin pumnii si sa ne spuneti ce ati facut, in final. Din simpla simpatie...
jandera194 a scris:
de unde stie AngelaB ca e vorba de un copil masculin, un fiu!? Ea a trecut pe la psiholog(asa ,intr-o doara, ca pe la supermarket, dupa lapte...) , SI CU COPIII ei! Si in consecinta, simte ca e bun psihologul... la casa omului! Ce muieri santeti! Groaznic! Chiar nu aveti minte? Sau asta e stilul vostru de a gandi? Va faceti cruce cand treceti pe langa o biserica? Wau! Si vi se arata?.. Penibil! PRIMITIVI! Decat sa va faceti cruci ,pe piept, duminica ,la biserica, mai bine comportati-va intru Domnul, luni, marti, miercuri, joi, vineri si sambata!
=D> MINUNAT! Ce tare sunteti la judecat oamenii! Nu am trecut pe la psiholog ca pe la supermarket, ci mi-am facut timp, chiar daca am un serviciu din acela in care trebuie sa fii disponibil pina tirziu (lucrez in mass-media), ca sa nu ramina copiii mei cu traume psihice, nu dupa divort, ca acela a fost o usurare, ci dupa convietuirea cu un barbat care are grave probleme de comportament! Dar, astea sint lucruri personale, traite de mine...Daca miss Jandera nu le-a trait bineinteles ca strimba din nas...:)) Cita furie...CRED CA AVETI NEVOIE DE UN PSIHOLOG, Jandera...daca chatuitul pe un forum isca asa pornici. Si NU, nu sint dintre acele femei care fac cruci. Nu merg la biserica decit la sarbatori traditionale, pentru ca imi plac!
Ca e vorba despre un fiu am inteles din spusele mamei!:)
:) Buna chestia asta cu psihologul. Eu am trecut pe la unul si cu ambii copii! Am descoperit atita lucruri, pe care, spre marea mea rusine nu le stiam despre proprii mei copii, oricit de mult am incercat sa le fiu apropiata si confidenta. Psihologul e tare bun la casa omului!;)
;) Buna ziua,
Asa cum v-am mai spus, nu sunt avocat, sunt mama a doi copii minori, am trecut printr-un divort si stiu ce inseamna toate aceste intrebari legate de relatia tata - copil. Va propun urmatoarea chestiune, ca parinte, dv. oricum faceti cum poftiti. De ce nu vreti sa lasati copilul sa-si petreaca cele 15 zile din vacanta la domiciliul tatalui din Craiova? Pentru ca nici un barbat nu va accepta, nici viitorul dv sot sau actualul, ma rog, nu stiu exact...sa asiste la vizitele tatalui copilului dv. Se vor isca, vrind - nevrind conflicte, o sa aveti viata grea, discutii peste discutii. Mai tirziu copilul va va judeca oricum ati proceda. Pentru binele copilului ar trebui sa faceti totul. El trebuie sa aiba o relatie cu tatal lui biologic si trebuie sa stiti ca sunteti norocoasa ca acesta isi doreste acest lucru. Majoritatea tatilor, dupa divort sau intr-o situatie ca a dv. renunta la "drepturile de parinte" de buna voie si nu-i mai intereseaza nimic, mai ales ca pensia alimentara este pt multi barbati calcaiul lui Ahile! Nu vor sa dea bani pentru copii lor. Daca va uitati numai pe cazuri din acest forum o sa gasiti barbati care sunt disperati ca trebuie sa-si intretina copiii! Este ceva de speriat, cit dezumanizeaza banii! Daca tatal vrea o relatie cu baiatul lui sunteti binecuvintata, totul este sa aveti diplomatia sa faceti totul cum trebuie. Vizitele copilului la tata trebuie sa fie privite firesc de barbatul cu care sunteti. Este dreptul copilului! Nu aveti nici dv. nici dumnealui nici un drept sa-l excludeti pe tata din viata copilului. Trebuie sa va intereseze strict partea materiala a povestii, adica sa va plateasca regulat pensia alimentara, iar programul de vizite...sa fie cum stabileste instanta, dar sa -l respecte, nu o zi mai mult sau mai putin, nu o ora mai mult sau mai putin. Va complicati inutil viata si nu realizati ca, de fapt, incercati sa faceti ceva pentru care fiul dv. va va judeca cind va avea posibilitatea sa inteleaga. Nu va mai conta atunci nici cite sacrificii ati facut, nici ca i-ati oferit o viata buna, NIMIC! Numai faptul ca tatal lui si-a dorit sa-l vada si v-ati opus va va transforma in "mama cea rea si egoista!". Asta ar fi un motiv de meditatie serios...#-o In rest, sa fiti sanatoasa ca sa-l puteti creste. In nici un caz nu trebuie sa va lasati influentata in decizia pe care o veti lua referitoare la copil de dorintele barbatului cu care sunteti acum. In relatia fiului cu tatal lui biologic acesta nu trebuie sa aiba nici un cuvant de spus. Si asta depinde de dv.
probleme vor fi la divort. In primul rind ca faptul ca dv. plecati din localitatea in care se afla domiciliul comun poate fi interpretat in instanta drept abandon familial, iar copilul luat cu dv. va locui intr-un apartament prorpietate personala al dv. sau la un barbat cu care aveti dv. o relatie? Nu intreb din rautate, dar toate aceste aspecte vor fi luate la puricat in instanta si pot fi folosite impotriva dv. de viitorul fost sot. Eu zic ca ar fi mai bine sa divortati mai intii, sa cereti incredintarea copilului spre crestere si educare dv., stabilirea domiciliului minorului la dumneavoastra, plata unei pensii alimentare din partea fostului sot si sa introduceti si actiunea de partaj al bunurilor dobindite in comun pe parcursul acsatoriei si abia dupa aceea sa plecati. Sau va asumati riscul ca fostul sot sa afirme ca l-ati parasit pentru un alt barbat, ca sunteti o femeie imorala, care nici nu are conditii sa-si creasca copilul...nu stiu exact care este situatia dv. Cel mai bine ar fi sa mergeti la un avocat specializat in dreptul familiei, sa-i expuneti f. franc situatia si vedeti ca va sfatuieste avocatul! Nu luati decizii in pripa care se pot intoarce impotriva dv. Si aveti grija sa nu va certati cu sotul in fata micutului. Ca -l veti traumatiza si veti avea nevoie de timp si de mers pe la psihologi cu copilul ca acesta sa-si revina. Cum se va simti copilul cind nu-si va mai vedea tatal, deodata asa, peste noapte, va-ati gindit? Ce va simti el? Cu copilul cum faceti? Cu sufletelul lui?:(
B-) Le dau dreptate domnilor. Trebuie neaparta sa insistati sa faceti un contract prenuptial la un avocat, in care sa fie precizat in clar cum este achizitionat apartamentul care este contributia fiecaruia si...s-ar putea sa aveti surpriza neplacuta ca viitorul sot nu este de acord cu acest lucru. Pentru ca barbatii, de regula, doresc doar numele lor pe proprietati...cum am mai vazut suficiente cazuri. Puneti pe hirtie tot ceea ce va nelinisteste si, chiar dac platiti un avocat, faceti treaba cu cap acum, ca sa nu plingeti mai tirziu!!!:D
:-/:"> cam multe pasiuni a nascut acest caz. Eu nu sunt avocat, sunt mama a doi copii minori, pe care-i cresc cu un alt tata decit cel natural. O sfatuiesc pe Lorellay sa nu-si schimbe avocatul, dar sa urmareasca exact ce se cere in actiunea tatalui si sa-i explice, punctual, avocatei ce doreste sa obtina. Cred ca poti invoca si faptul ca ii va fi f. greu unui copil de numai 3 anisori sa se deplaseze atit de des la 150 de km distanta pentru a sta cu tatal lui. Eventual poti spune ca doresti ca tatal sa-l vada pe minor numai in prezenta ta, deoarece nu-si cunoaste bunicii de pe tata si este inca prea mic pentru a se deplasa pe asa o distanta de mare. Eu zic sa te linistesti, ca sa-ti pierzi copilul ar insemna ca avocatul tatalui sa vina cu dovezi certe cum ca esti o femeie imorala, care nu se ocupa de cresterea si educatia copilului. Tatal are casa lui, are conditii mai bune decit ale tale? Te-ai gindit si la varianta in care vrea doar sa te sperie ca ai putea sa-l pierzi pe micut, ca sa nu mai ai pretentii financiare de la el?
B-) daca plecati la munca in strainatate puteti cere o hot judec care sa va permita sa-l luati pe minor acolo. Dar ar dura ceva timp, poate doua -trei luni...Poate ca varianta colegilor e mai simpla
B-) Sau face cerere pentru schimbarea numelui si urmeaza procedura cu publicarea in Monitorul Oficial, plateste taxa aia de vreo 95 de lei, urmeaza calea cealalta pentru schimbarea numelui. Da' nu inteleg de ce nu-i mai trebuie acum numele primului fost sot!:))
:)) Am si eu o problema asemanatoare, insa pe invers. Am divortat si fostul sot nu a aplatit un timp nici un leu, iar de vreo citeva luni a inceput sa plateasca cei 50 de lei stabilit prin hot de divort in 2003. Acum i-am facut proces pt majorarea pensiei. Dumneata te plingi ca ti-ar lua fosta sotie o suma mare pentru intretinerea copilului, dar dincolo de diferendele care au dus la divort, chiar nu va pasa daca copilul dv. va avea ce minca, va avea haine, rechizite, daca nu ar ajunge in vreo situatie in care sa doarma inghesuit printr-o camera a unei matusi... Eu cred ca ar fi normal sa va ginditi mai intii la binele minorului, care are nevoie de dv in continuare sa-i fiti alaturi, sa-l sprijiniti material, afectiv, din toate punctele de vedere. De ce nu puneti problema sa stabili un program de vizitare cit mai avantajos pentru dumneavoastra. Ca pensie aliemntara oricum veti plati! Asta nu se discuta. Copilul ala trebuie sa traiasca si sa faca scoala. Asta e! Dar, am o curiozitate, ca tot nu stim cine cu cine vorbeste. Care este motivul invocat la divort?:D
avocatnet.ro explicăm legislația
