Cererea de executare a fost depusa in ctombrie 2007 si inafara de adresa de infiintare a popririi nu a mai fost indeplinit nici un act de executare, nefiind solicitata nici validarea popririi prevazuta de art.Art. 460. - (1).
Nu cumva, avand in vedere cele expuse si faptul ca prima cerere s-a perimat s-a prescris termenul?
In octombrie 2007, creditorul se adreseaza unui executor judecatoresc pentru punerea in executare prin poprire a unei hotarari judecatoresti din 2005 prin care debitorul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata.
Debitorul formuleaza contestatie la executare, fara a solicita si suspendarea executarii, contestatia acestuia fiind respinsa de instanta.
Tertul poprit refuza sa retina din salariul debitorului sumele prevazute in adresa de infiintare a popririi.
La inceputul lui februarie 2009, creditorul se adreseaza altui executor solicitand punerea in executare prin poprire a aceleiasi hotarari din 2005.
Este in termen sau s-a prescris dreptul de a cere executarea silita?
Pe langa aspectele relevate in cadrul postarilor anterioare, consider ca au incidenta in cauza si dispozitiile legii 1/2000 art.2 pct.2.
" Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare".
Mai concret, prin actiunea promovata recent de comisia locala, aceasta investeste instanta cu o actiune identica celei promovata anterior de B si respinsa de instanta prin hotarare ramasa irevocabila.
Pareri?
Motivele invocate de comisia locala in cererea privind anularea titlului de proprietate emis in favoarea lui A sunt exact aceleasi pe care le invocase B in actiunea anterioara, respinsa de instanta si mentinut titlul lui A.
Cat priveste celalalt aspect, aceleasi parti dar cu calitate procesuala inversata, cred ca nu este de neglijat pozitia CSJ vis a vis de aceasta problema:
Acţiune în revendicare. Excepţia autorităţii lucrului judecat
Cuprins pe materii : Drept civil. Acţiune în revendicare. Excepţia autorităţii lucrului judecat
Index alfabetic : Drept civil
- autoritatea lucrului judecat
C.civ., art. 1201
Principiul puterii lucrului judecat, rezultând din art. 1201 C.civ., împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni.
I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005
La 16.10.2003, P.V. a chemat în judecată pe pârâta P.T. pentru a fi obligată să-i lase în deplină şi paşnică proprietate terenul înscris în C.F. nr.149 Tăuţii de Sus, cu rectificarea cărţii funciare, prin înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.
În motivarea cererii, s-a arătat că pârâta ocupă fără drept terenul, care a aparţinut părinţilor reclamantului.
Acţiunea a fost respinsă prin sentinţa civilă nr.6503 din 27.11.2003 a Judecătoriei Baia Mare, care a reţinut autoritatea lucrului judecat faţă de sentinţa civilă nr.6609 din 02.10.2002, prin care s-a constatat că pârâta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune şi s-a dispus intabularea dreptului ei de proprietate în cartea funciară. Sentinţa a fost menţinută prin respingerea apelului şi recursului declarate de reclamant.
Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, prin decizia nr. 591 din 11.03.2004.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, cerând casarea ei şi admiterea acţiunii sale de revendicare.
Recursul reclamantului este nefondat.
Prin sentinţa civilă nr.6609 din 02.10.2002 a Judecătoriei Baia Mare s-a constatat că pârâta din prezentul litigiu - reclamanta în cauza evocată - a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 142 mp, şi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară.
Pârât în litigiu amintit, reclamantul-recurent din prezent, după rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr. 6609/2002, a introdus prezenta acţiune în revendicare împotriva pârâtei.
Autoritatea lucrului judecat, excepţie reglementată în art.1201 C.civ., are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată şi că o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărâre.
Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni.
Contestatie in anulare intemeiata pe 317 pct. 1 si pe 318.
Precizez ca cererea de recurs formulata de B a fost solutionata de instanta fara ca aceasta sa comunice lui A motivele de recurs, acestuia fiindu-i comunicata doar citatia.
Cat priveste celalalt motiv, asa cum am precizat, titlul de proprietate al autorului comun fusese deja anulat anterior de instanta prin hotarare ramasa irevocabila, a gresit instanta de fond cand a admis axceptia lipsei de obiect privind acest capat de cerere?
Titlul de proprietate al lui A a fost mentinut prin hotarare ramasa irevocabila, pronuntata intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si aceeasi cauza.
Sunt sanse de admitere, ce parere aveti?
Intr-o prezentare succinta lucrurile stau cam in felul urmator:
Comisia locala a promovat doua actiuni, una prin care a solicitat anularea titlului de proprietate emis in favoarea lui A si una prin care a solicitat anularea titlului de proprietate al autorului comun, actiuni care initial au facut obiectul a doua dosare diferite.
Prima actiune, in contradictoriu cu A si comisia judeteana, motivata identic cu cea promovata anterior de B, reconstituirea dreptului de proprietate pt. suprafata X desi A nu era indreptatit ( alt amplasament).
A doua actiune vizand anularea partiala a t.p. emis in favoarea autorului comun C, in contradictoriu cu A, B, comisia judeteana, motivata de faptul ca terenul asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea lui A se regaseste si in t.p. al autorului comun (dubla reconstituire pe acelasi amplasament).
Anterior acestor actiuni initiate de comisia locala, instanta, urmare a unei actiuni promovata de A, anulase t.p. emis in favoarea autorului comun intrucat acesta a fost gresit intocmit (parte din terenul de pe t.p. al lui C se suprapune peste terenul de pe t.p. al lui A iar asupra unei parti de teren, evidentiata in registrul agricol din 1955, nu s-a reconstituit dreptul de proprietate), cu obligarea comisiei locale la o noua punere in posesie a lui C si a comisiei judetene la eliberarea unui nou t.p.
B, parte in al doilea dosar, formuleaza reconventionala, solicitand anularea partiala a t.p. al lui A, invocand aceleasi motive pe care le-a invocat si in actiunea anterioara, respinsa, motive invocate si de comisia locala (faptul ca lui A i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata X, desi acesta nu era indreptatit, amplasament gresit).
Instanta de fond conexeaza cele doua cereri.
A invoca exceptia autoritatii de lucru judecat in ce priveste cererea de anulare a t.p. emis in favoarea sa si mentinut prin hotarare intrata in puterea lucrului judecat, si exceptia lipsei de obiect in ce priveste capatul de cerere prin care comisia locala a solicitat anularea t.p. emis in favoarea autorului comun.
Instanta de fond admite cele doua exceptii si, pe cale de consecinta, respinge actiunea comisiei locale precum si cererea reconventionala.
B declara recurs, instanta il admite si trimite cauza spre rejudecare.
So? X-(
avocatnet.ro explicăm legislația
