Activitate pauldrv

Suntem un cuplu vârstnic (65 de ani). În ultima vreme nu ne mai înţelegem şi constatăm că nu mai avem nimic în comun: cei doi copii sunt mari (40, 32), au propria lor viaţă, iar noi suntem ca ziua şi noaptea: nu ne întâlnim, practic, niciodată. Cred că este cazul să ne "eliberăm" reciproc. Care este calea cea mai simplă, mai rapidă şi mai puţin vătămătoare?

De acord cu punctul Dvs. de vedere, dar aş vrea să ştiu ce s-ar putea întâmpla dacă mă voi menţine pe poziţie şi nu îmi voi da consimţământul, mai ales că există deja un drept de servitute consemnat în actul de proprietate al reclamantului, iar proprietarul fondului aservit este, de asemenea, pârât în cauză.
Pe de altă parte, tocmai am primit o invitaţie la expertiza topografică (scrisoarea am primit-o astăzi, iar expertiza este programată mâine!). Ce s-ar putea întâmpla dacă nu aş participa la această expertiză, fiind imobilizat, postoperator, la pat?

Mulţumesc!
Am trimis deja o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, prin care am solicitat amânarea cauzei, din motive medicale (am anexat copie după documentul medical). Am solicitat, de asemenea, să mi se trimită o copie după dosar, întrucât nu am cunoştinţă unde este amplasat terenul respectiv şi nici ce mi se cere în mod concret.
Cu stimă.

Din păcate, tocmai am suferit o fractură de coloană, am fost operat la spitalul Bagdasar-Arseni şi sunt în recuperare. În plus, din cauza vremii, deplasarea Buc.- Câmpina îmi este aproape imposibilă. Iată de ce am scris că această situaţie, în care am fost introdus fără nici o vină şi vreo negociere prealabilă, este neplăcută şi sâcâitoare!

Mulţumesc, încă odată. Da, aţi identificat exact dosarul.

Vă mulţumesc pentru răspunsul prompt. Presupunerea dv. privind respingerea celor două capete de cerere poate fi exactă, numai că distanţa până la drumul public nu este mai scurtă prin terenul nostru, întrucât terenul intermediar are, de asemenea, ieşire la drumul public şi prezintă exact aceeaşi configuraţie ca al nostru. În plus, nu are pomi, deci pagubele provocate ar fi mult mai mici.
Totuşi, ce mă sfătuiţi să fac, căci eu nu aş vrea nici să trimit vreo "evaluare" şi nici să plătesc taxa de timbru? Nu sunt egoist, dar acel teren este destul de îngust, iar drumul de servitute l-ar îngusta şi mai tare, făcându-l oarecum impropriu pentru o construcţie.
Mă gândesc să revin la întâmpinare şi să retractez partea privind plata despăgubirilor în eventualitatea (nedorită de mine) in care instanţa va stabili drumul de acces la calea publică pe terenul subsemnatului.

Citeste mai mult: www.avocatnet.ro/content/for...

Bună ziua,
Vă prezint o situaţie în care am intrat, fără nici o vină sau vreo idee de rezolvare:
Din anul 2005, deţin un teren într-o localitate colinară din jud. Prahova. În primăvara anului 2011 am primit o citaţie prin care mi se cerea să mă prezint la judecătoria Câmpina, în calitate de pârât, „pentru fond- servitute”. Din informaţiile primite de la vecinii mei direcţi, precum şi din cererea de chemare in judecată, am aflat că reclamantul este proprietarul unui teren care nu se învecinează direct cu terenul pe care îl deţin. Nu cunosc locul unde este amplasat terenul respectiv, dar ştiu că între terenul subsemnatului şi cel al reclamantului se află cel puţin un teren al unuia dintre ceilalţi pârâţi din dosar. Din cererea de chemare in judecată, precum şi din actul de proprietate al reclamantului, rezultă clar preexistenţa unei servituți de trecere pe proprietatea unor vecini (pârâţi, de asemenea, în dosar). Reclamantul învederează instanţei că aceşti pârâţi i-au interzis trecerea şi i-au obstrucţionat căile de acces. În faţa acestei situaţii, reclamantul a găsit de cuviinţă să cheme în instanţă pe toţi vecinii, direcţi sau indirecţi (în total, 9 proprietari), solicitând să i se „permită trecerea pe un drum de 4 m. lăţime, pentru a putea intra cu maşina”. În ce mă priveşte, cererea mi s-a părut atât de absurdă, încât nu am considerat necesar să mă deplasez la Câmpina, pentru a mă prezenta la proces. În schimb, am trimis prin scrisoare recomandată o întâmpinare prin care, pe bază de argumente fondate pe prevederile noului Cod Civil, solicitam instanţei să admită excepția lipsei calităţii procesuale pasive a subsemnatului şi, pe cale de consecință, sa dispună scoaterea mea din cauză. In subsidiar, am solicitat că dacă se va trece peste excepţia invocată, să se respingă acţiunea, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru obligarea subsemnatului la constituirea dreptului de servitute de trecere in favoarea reclamantului. În final, pentru a dovedi bună-credinţă şi încredere în justiţie, am precizat că „în situația in care instanţa va stabili drumul de acces la calea publică pe terenul proprietatea subsemnatului, să oblige reclamantul la plata despăgubirilor în proporţie cu pagubele ce s-ar putea cauza şi la efectuarea lucrărilor de întreţinere şi conservare a drumului de acces”.
În aceste condiţii, cu o lună înainte de noul termen, 13.03.2012, am primit o scrisoare de la Judecătoria Câmpina, prin care mi se cere „să evaluez provizoriu capătul de cerere privind plata despăgubirilor şi să timbrez provizoriu”. De asemenea mi se cerea „să timbrez capătul de cerere privind obligaţia de a face”, scrisoarea judecătoriei Câmpina precizând că cele două capete de cerere se află în întâmpinarea cu caracter de cerere neconvenţională depusă la dosar.
Cerându-mi scuze pentru introducerea exagerat de lungă, apelez la bunăvoinţa şi competenţa dv., solicitându-vă răspuns la următoarele întrebări:
1) Este normal să mi se ceară să evaluez nişte despăgubiri pentru un drept de trecere pe care am arătat foarte clar că nu este cazul să îl acord şi ale cărui detalii tehnice nu le cunosc? În plus, de ce trebuie să timbrez, chiar şi provizoriu, această „evaluare”? Ce se poate întâmpla dacă nu voi comunica „evaluarea” solicitată?
2) Ce înseamnă „să timbrez capătul de cerere privind obligaţia de a face”, despre care se pretinde că figurează în întâmpinarea cu caracter de cerere depusă la dosar?
3) Cum ar trebui să acţionez în viitor pentru a scăpa de această problemă sâcâitoare şi neplăcută?
Vă mulţumesc.

Pentru alimentarea de la termoficare (energie termică şi apă caldă) există Ordinul ANRSC 233/2004. Pentru apă rece procedura ar trebui să fie similară cu cea de la apă caldă. Există un proiect de ordin pe care nu ştiu dacă l-au aprobat, deşi ar cam fi cazul, fiind pus în anchetă publică până în sep. 2007:
www.anrsc.ro/index/legislatie/repartizare%20apa.pdf
Oricum, firmele de repartizare foloseau procedura, chiar înainte de a fi aprobată prin ordin.

Este o problemă ultracunoscută atât în RO, cât şi în străinătate. Se ştie că bilanţurile volumetrice făcute prin compararea înregistrărilor contorului de branşament cu suma indicaţiei contoarelor "secundare" (cum le numiţi dvs.) nu se "închid" niciodată, dar absolut niciodată. Uneori diferenţa ajunge până la 60% din valoarea măsurată la branşament! Cauza principală este faptul că toate contoarele mici, chiar cele foarte bune, încep să se învârtă peste un anumit debit, numit "debit de pornire", care poate fi chiar mai mare de 10 l/h. Astfel, contoarele de apartament nu "simt" pierderile de apă cauzate de instalaţiile defecte, cele mai vinovate fiind garniturile proaste de la vasul de WC. Toate aceste firicele de apă adunate de la toate apartamentele fac un debit suficient de mare ca să pună în mişcare contorul de branşament care se învârte conştiincios zi şi noapte. Ca să vă convingeţi că nu vă mint faceţi următorul experiment: cu ochii la contor, deschideţi un robinet până la limita la care rotiţa sub formă de steluţă a contorului începe să se învârtă. Măsuraţi cu un PET de 2 litri apa adunată într-o oră. Înmulţiţi volumul măsurat cu numărul de contoare din bloc şi cu nr. de ore dintr-o lună (720) şi veţi ajunge la un volum chiar mai mare decât cei 75-80 mc care vă nemulţumesc.
Din cauza acestei necorelări, peste tot în lume contoarele de apartament nu sunt considerate contoare propriu-zise, ci "repartitoare", adică aparate care sunt folosite la repartizarea costurilor între consumatorii alimentaţi de la un branşament comun. După câte ştiu, şi la noi în ţară există un regulament care stabileşte procedura de împărţire între locatari a pierderilor, proporţional cu consumul fiecăruia. Cât despre contoare, puteţi să mergeţi să le verificaţi (la metrologia locală, sau într-un laborator autorizat), dar veţi avea surpriza să aflaţi că cele mai multe dintre ele sunt OK. Mai bine vă convingeţi vecinii să-şi repare instalaţiile şi pe cei mai lacomi dintre ei să-i rugaţi să nu mai adune apă "cu picătura" în cadă, furându-i astfel pe ceilalţi.

Vă mulţumesc pt. răspunsul prompt. Evident că mă aflu în situaţia ultimă şi am folosit un termen impropriu. Nu am spus anterior, dar intenţionez să vând primele două parcele şi să o păstrez pe cea înfundată. Bănuiesc că este mai mult o pbl. de cadastru, dar poate ştiţi care este lăţimea minimă a unui asemenea drum de acces- coproprietate forţată.