Activitate Virgiliu Lustun

Bună ziua,
Mă numesc Lustun Virgiliu, am 68 de ani și domiciliez în Brașov.
În 2019 și 2021 am adresat întrebări pe forumul „avocatnet.ro” referitor la chestiuni, elementare și firești consider eu, de rezolvare începând cu 2014 prin justiție a situației mele locative, rezolvări care nu erau în detrimentul statului pentru că priveau și plata mea de noi impozite către Stat.
După 10 ani, s-a ajuns însă în situația ca nu numai să nu mi se fi rezolvat nimic din ceea ce am cerut prin justiție ci, dimpotrivă, să fiu păgubit și „considerat” incorect, că aș fi abuzat și lezat drepturile vecinilor coproprietari, prin hotărârile date de instanțele din Brașov (la Judecătorie, Tribunal și Curtea de Apel).

În 3 iulie a.c. am postat pe Facebook „o reclamație contra Justiției române” motivată cu ceea ce reiese din postările mele din ultimii 2 ani cu detalii despre cele 9 procese(dosare judecate) avute în ultimii 10 ani.

Vă rog ca, având în vedere cele arătate în postările mele de pe Facebook, să mi se comunice, de exemplu prin email la v_lustun@hotmail.com, „cum” și preferabil „pe cine să contactez” pentru a face o reclamație la Consiliul Superior al Magistraturii privitoare la chestiunile privitoare la judecarea cu rea-credință în cazul meu, concret privitor la punerea soluției în cazul dosarului nr. 14592/197/2014 de la Judecătoria Brașov, judecat la apel și recurs tot la Brașov, soluție de „respingere a acțiunii” cu motivarea greșită „la prima vedere” că încăperea de lângă apartament, obiect al dosarului, este parte de uz comun, instanța numind-o „urcătoria”; în actele blocului nu există partea de uz comun „uscătoria”.
Mai menționez că am cerut revizuirea sentinței prin dosarul nr. 19902/197/2022 de la Judecătoria Brașov și ajuns în situația de recurs am solicitat la Înalta Curte de Casație și Justiție strămutarea judecării recursului, dar cererea de strămutare a fost respinsă, iar cererea de recurs, judecată în consecință tot la Brașov, a fost respinsă, consider eu tot datorită „judecării din rea-credință”.
Menționez că cunosc de pe site-ul wikipedia(.)org/wiki/Consiliul_Superior_al_Magistraturii_(Romania) din Atribuții, 2 Atribuții secții, că CSM are și „atribuția soluționării sesizărilor de la justițiabili privind conduita necorespunzătoare a magistraților”, în cazul meu eu consider că este vorba de „exercitarea funcției de magistrat cu rea-credință”.
10.07.2024 Lustun Virgiliu

Nu ați răspuns la subiect, dar vă răspund din politețe următoarele:

Am cerut reprezetanților statului, RIAL Brașov și Ministerul Finanțelor, prin acțiunea inițială făcută prin avocat din 2014 (care ulterior a renunțat unlateral să mă reprezinte (discutie_704653) să ne vândă în condțiile Decretului Lege nr. 61/1990 și HG nr. 562/1991 camera aflată lângă intrarea în apartamentul cu 2 camere proprietate din 1993 de la etaj 1; încăperea nu are corespondent în actele de dezmembrare făcute în 1994, iar suma dintre suprafața ei cu cele 2 ale camerelor din apart. are ca rezultat cât scrie în fișa de calcul a contractului de închiriere (1983-1993) la rubrica camere.
În 2019 am cerut, fără avocat, printr-o cerere de modificare a cererii inițiale să ni se vândă în aceleași condiții și încăperea situată deasupra camerei, în podul cu acoperiș al blocului, folosită ca o boxă; în actele de dezmembrare apare „spălătoria”.
Suma dintre suprafața ei cu cele ale dependințelor din apart. are ca rezultat cât scrie în fișa de calcul a contractului de închiriere (1983-1993) la rubrica dependințe.
Consider că sunt îndreptățit să cer în proprietate și fosta spălătorie, cu plata retroactivă a impozitului datorat statului, pentru că:
- Statul ne-a permis folosința ei ca pe o boxă începând cu 1983, când am preluat-o prin schimb de locuință, timp de 10 ani și am plăti chirie propritarului ei de atunci, statul.
- Încăperea nu a fost folosită de nici un copropritar din bloc, de dinainte de mutarea nostră în bloc.
- Conform art. 649 alin. 2 Cod civil, o încăpere cu numele de parte de uz comun „spălătorie” nu poate fi folosită în comun decât cu destinația pentru care a fost construită, ceea ce nu s-a dorit timp de zeci de ani. Rezultă că folosirea ei în comun ca pe o boxă este ilegală; și, în plus, este și ilogică, pentru că în pod, de o parte și de alta a fostei spălătorii sunt cele două spații foarte mari ale podului, unde se usucă rufele la comun și sunt obiecte aparținând proprietarilor.

Numai dacă aveți un răspuns competent la întrebarea mea, vă rog să răspundeți.

Cum se contestă situația de încălcare a dreptului de folosiță legală următoare?

În forum/discutie_752829 din februarie am arătat că în 1983, când ne-am mutaat într-un bloc vechi (construit în 1945-1947) din Brașov, prin schimb de locuință, prin contractul de închiriere ne-a fost transmisă folosința și pentru o dependință de tip boxă (proiectată inițial ca fostă spălătorie) până în 1993, când părinții mei „nu s-au priceput” să cumpere și această încăpere situată în pod și nu au reușit nici după aceea.
În 1994, când s-a făcut procedura de dezmembrare a blocului, încăperea a fost trecută în părțile de uz comun ca „spălătorie”, deși era dezafectată de dinainte de 1980 și era încă în folosința exclusivă a noastră după ce o folosisem timp de 10 ani cu contract de închiriere ca pe o boxă.
În 2013, devenind coproprietar, am început demersurile continue pentru ca în final să ne putem plati impozitul de folosință și pentru fosta spălătorie. Am cerut prin justiție să ni se vândă și această încăpere, printr-o cerere suplimentră la dos.nr. 14592/197/2014, de la Judecătoria Brașov, prin care am cerut inițial de la Stat să ni se vândă încăperea „camera”, situată lîngă apartament și sub fosta spălătorie, care nu are nici un corespondent în părțile de uz comun, dosar aflat în faza de apel cu primul termen de judecată în octombrie; nu am avocat.
Am arătat în cererea de apel faptul că în 1994, la dezmembrarea blocului, „spălătoria” a fost trecută în părțile de uz comun, deși nu mai era spălătorie de zeci de ani și că trecerea în părțile de uz comun a fost făcută și în condițiile în care noi o avusesem în posesie exclusivă legală timp de 10 ani și când nimeni din bloc nu dorea atunci să o folosească ca pe o spălătorie, chestiune adevărată și în prezent.

Nu știu dacă ar trebui făcută și o contestație la trecerea în părțile de uz comun a fostei spălătorii în 1994 în condițiile arătate mai sus, dar cred că trebuie făcută și aș vrea să știu cum ar trebui făcută o astfel de contestație.

Mulțumesc.
Legal:
Cunosc prevederea legală cu schimbarea destinației unei părți comune, actuală, a art. 658 al. 1, ... am aflat-o din sentința din 2016 prin care s-a respins acțiunea din 2014 pe care mi-a făcut-o un avocat, întemeiată juridic greșit pe prevederea fostă odată cu acordul de 2/3.

Scurt istoric:
Din 1983 până în 1993 familia mea (părinții și cu mine) a plătit ca chiriași la stat (la fostul RIAL, ICRAL) chirie pentru folosința apartamentului preluat prin schimb de locuință de la un alt chiriaș; în 1993, ni s-a văndut doar apartamentul, devenind proprietari la acesta.
Din contractul de închiriere din 1983 și contractul de vânzare-cumpărare din 1993 reiese că s-a plătit chirie și pe o suprafața suplimentara față de cea a apartamentului cumpărat, suprafața suplimentară fiind cea a celor două încăperi ( o cameră mică de circa 4,5 mp situată lângă apartament (etaj.1)), care nu are corespondent în părțile de uz comun (conform actelor de dezmembrare de la OCPI, nu este uscătorie), care fusese locuită și înainte, și încăperea situată deasupra primeia (etaj 2, nivel pod), fostă spălătorie a blocului, folosită ca pe o boxă ), găsite racordate la instalația electrică din apartament.
Părinții mei nu au reușit să obțină acte de proprietate și pentru cele 2 încăperi, deși, în ultimă instanță în imposibilitate/nepricepere de a proceda, taică-meu când plătea impozitul sesiza în scris că mai deține și cele 2 încăperi folosite fără plata unei chirii sau impozit.
În prezent nu deținem vreun contract de închiriere pentru fosta spălătorie.
Din 2014 este pe rol la Judecătoria Brașov un dosar cu cererea noastră cu obiect ”obligația de a face”, prin care cerem de la stat acte de proprietate pentru încăperea ”camera” de lângă apartament, iar din aprilie 2019 este depusă la dosar o cerere de modificare a acțiunii în care subsemnatul am cerut ”să ni se înstrăineze prin vânzare și încăperea spălătoria”.
Nu am avocat în prezent care să mă reprezinte la acest proces.

În mod real, practic, în realitate:
Din momentul mutării noastre în bloc, în 1983, nici un locatar/proprietar nu a avut acces și nu a folosit fosta spălătorie.
Nimeni din bloc nu a obiectat și nici măcar nu a ridicat în discuție racordarea la rețelele publice de apă și gaz a încăperii ”spălătoria”, atunci când s-a făcut contorizarea separată (în 1986 și 2004 pentru gaz, în 2002 pentru apă) pe apartamente.
Consider că, de mult și nu numai în prezent, în realitate spațiul pentru spălătorie din bloc nu mai poate fi considerat parte de uz comun, pentru că nu mai există de mult vreun locatar, coproprietar, care să utilizeze spațiul în conformitate cu proiectul clădirii; din p.d.v. juridic, aduc ca argument art. 649, al. 2 din Codul civil.
Greșesc oare ? Nu am reușit să obțin până acum o contrazicere logică și nici o susținere de la cineva competent referitor la acest considerent.

Referitor la o situație de ne-tulburare de posesie:
Bună ziua, sunt din Brașov, referitor la situația în care ocup o încăpere din blocul vechi (1945) cu proprietari (fostă spălătorie primitivă (cu un cazan de fiert rufe), fără racorduri la utilitățile publice de apă și gaz), la care nu am acte de proprietate, situație de ocupare care nu constituie tulburare de posesie pentru ceilalți locatari (răspuns scris de la Parchet din 2016 la o sesizare a locatarilor) prin modul prin care am ocupat-o (preluare prin schimb de locuință în 1983, apoi cu plată chirie la ICRAL(fostul RIAL) timp de 10 ani):
Aș vrea să știu ce drepturi am și ce obligații (îndatoriri) am; mă oblig să plătesc dacă este cazul, prefer contactare prin mesaj pe Facebook, cont virgiliu.lustun.1.
Precizez că în bloc nu a existat și nu există o asociație de locatari/proprietari.

Am depus azi la Judecătorie cererea de chemare în judecată contra avocatului în discuţie.
Mulţumesc ceror care au citit postarea mea şi celor care s-au gândit să mă ajute.

Am depus azi la Judecătorie cererea de chemare în judecată contra avocatului în discuţie.
Mulţumesc ceror care au citit postarea mea şi celor care s-au gândit să mă ajute.

În 10 iunie a.c. am postat pe Forumul avocatnet.ro, la forum/discutie_698584, chestiuni legate de un proces civil (dos. nr. 11486/197/2014) la care s-a respins acţiunea la Judecătoria şi Tribunalul Braşov din cauză că avocatul avut atunci a bazat acţiunea pe un articol din NCCiv în care prevederile din aliniatul 1 (esenţial) nu mai erau valabile; s-a ajuns în situaţia să caut un alt avocat care să mă reprezinte la un proces civil "în pretenţii" contra fostului avocat pentru a-mi recupera cheltuielile cu procesul pierdut.
În 15 iulie am adăugat amănunte printr-un comentariu propriu (la rubrica răspunsuri).

Nu am găsit încă avocatul dorit.

Fiind o situaţie delicată, cu probabil foarte puţine apariţii la Judecătorii până acum, fac solicitarea către un domn sau o doamna avocat care au experienţa trăită ca reprezentant de reclamant într-un proces de acest gen cu rugămintea de a mi se acorda cel puţin o consultaţie/asistenţă pentru întocmirea unei cereri-acţiune către Judecătoria Braşov care să stea la baza unui dosar pentru un proces "în pretenţii" contra fostului avocat (despre care cred că a bazat greşit acţiunea din neglijenţă, acesta fiind cu specializarea drept penal se folosea pentru informare de o carte a Codului Civil neactualizat cu noutăţile valabile în anii 2013-2014).

Menţionez că cunosc ce prevederi de articole din NCCiv se folosesc la un proces "în pretenţii" de tip clasic.
Aş vrea să ştiu dacă într-o cerere către Judecătorie pentru cazul meu nu cumva ar trebui şi o parte prin care să se solicite constatarea greşelii de bază făcute de avocatul viitor pârât cu bazarea chestiuni pe vreo prevedere de articol din Codul Civil.
În acest context precizez că ştiu că "părerea" Baroului de avocaţi din care face parte avocatul presupus vinovat nu are putere de lege şi deci nu contează pentru a baza sau nu acţiunea şi pe această comunicare de la Barou.

Mai menţionez că, în cunoştinţă de cauză de existenţa unui termen de prescriere, data comunicării (data poştei) a sentinţei civile este 22.09.2016, iar cea a deciziei (de la apel) este 17.05.2017; eu am aflat despre greşeala avocatului din sentinţă.
Pot pune la dispoziţia cui vrea să mă ajute copii în format fişiere de tip pdf; nu voi rămâne dator.

Vă rog să mă contactaţi prin e-mail,
Virgiliu Lustun, Braşov, email: v_lustun@hotmail.com

P.S. Îmi este suficientă şi numai o schiţă/cîteva idei pentru acţiune pe baza celor comunicate în cele 2 postări pe Forum.

Consider că avocaţii consultaţi până în prezent, care m-au refuzat sau mi-au dat de înţeles că nu vor să preia cazul, sunt descurajaţi de a mă lua client din cauza "punctului de vedere" al Baroului Braşov despre chestiunea pe care vreau să o supun judecăţii contrară realităţii (chestiune legată de vinovăţia fostului avocat avut la Braşov), această descurajare fiind şi mai pronunţată, bănuiesc eu, pentru că atât contextul fostului proces la care s-a respins acţiunea precum şi cel al posibilului viitor proces pe care aş vrea să-l declanşez include "ceva despre care se ştie dar ... "nu trebuie să se afle" [pentru că nu se poate remedia prea uşor (?)]", "acel ceva" fiind în cazul de faţă existenţa de modificări în unele apartamente cumpărate în urmă cu mulţi ani de la RIAL, modificări făcute de proprietari fără autorizaţie sau care nu se regăsesc în documentaţia de Carte funciară de la OCPI; în cazul chestiunii mele, modificările în discuţie sunt recunoscute că există de către Poliţia în Construcţii Braşov.

Stresul prin care trec şi penibilitatea care mă încearcă sunt cele ale unuia care cheltuieşte deşi nu ar (mai) trebui să cheltuiască cu procesele, pentru că eu şi familia mea ca reclamanţi am iniţiat din proprie iniţiativă procesele pentru a intra în posesia de acte de proprietate la 2 încăperi în suprafaţă totală de aprox.10 mp folosite de 35 de ani şi închiriate nouă în primii 10 ani, procese iniţiate în 2014 cu considerentul că ar trebui să plătim impozitul şi pentru ele, adică, spus din alt punct de vedere, să acţionăm în interesul Statului Român pentru a-şi primi nişte bani în plus din impozite -- chiar dacă se pare că "se poate sta şi aşa", adică fără a plăti impozitele, după cum am fost luat în răs de o voce "autoritară" a unui proprietar din bloc la mediarea cu vecinii din bloc din decembrie 2013–ianuarie 2014, care a spus NU la mediere !

Despre mine mai mult, am 63 de ani, am fost şi sunt cetăţean Român, cu continuitate (şi sunt numai cetăţean Român) şi, dacă cumva interesează, înainte de Congresul IV PCR din noiembrie 1989 am fost unul [o mai fi fost vreunul ?] care a exprimat într-un cadru legal (şedinţă) opinii personale critice împotriva realegerii "unanime" a dictatorului Ceauşescu la acel Congres în funcţia de conducere supremă în stat; mi s-a desfăcut contractul de muncă, dar cu drept de contestaţie la Judecătorie, în Bucureşti.
Detalii despre această luare de atitudine a mea împotriva realegerii dictatorului şi evenimentele din octombrie 1989-ianuarie1990 legate de numele meu sunt publice pe Facebook, cont virgiliu.lustun.1, în cele 2 Note şi în Detaliile contului meu.

Aştept, poate se oferă cineva să mă ajute ca avocat în Braşov la chestiunea în discuţie în Forumul avocatnet.ro şi eventual să colaborăm şi în viitor,
am adresa e-mail v_lustun@hotmail.com .

Mulţumesc, sper să aflu un răspuns la întrebare.