Ce parere aveti despre urmatoarea situatie:
Angajatorul la care sunt incadrata trimite fiecarui salariat Notificare privind intreruperea temporara a activitatii in sectorul de activitate al fiecaruia, aducandu-le la cunostinta ca in perioada ... (10 zile) vor avea CIM suspendat in baza art.52 lit d) din Codul Muncii. La primirea fluturasilor de salarii, salariatii au constatat cu mare surprindere ca pe perioada in care s-au aflat in cele 10 zile de somaj tehnic retinerea contributiilor s-a facut in mod normal, fara a exista nicio modificare.
De acici intrebarea: scutirea de contributii in baza OUG 28 este benevola, este lasata la latitudinea angajatoruluui? Cum opereaza aceasta?
In conformitate cu prevederile art. 6 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a cere executarea silita se prscrie intr-un termen de 3 ani .
Pentru calcularea acestui termen, este esentiala cunoasterea momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, care nu trebuie confundat cu dreptul la actiune.
Termenul general de prescriptie este de 3 ani, iar in materia actiunilor reale imobiliare termenul de prescriptie este de 10 ani.
Calculul termenului de prescriptie este determinat de momentul in care se naste dreptul de a cere executarea silita. Astfel, in functie de natura titlului executoriu deosebim urmatoarele momente:
1. Hotarari care prevad in dispozitiv termenul de executare. In cazul hotararilor in cadrul carora, judecatorul a stabilit un anumit termen de executare, termenul de prescriptie de 3 ani incepe sa curga de la momentul expirarii termenului de executare.
2. Hotarari care nu prevad termenul de executare. In cazul acestor hotarari trebuie stabilit cu claritate momentul nasterii dreptului de a cere executarea silita, in functie de momentul la care aceste hotarari au ramas definitive si irevocabile.
a. Hotararile date in prima instanta si catalogate a fi executorii conform art. 278 si 279 C. proc. civ, devin executorii din momentul pronuntarii lor, deci, termenul de prescriptie se calculeza de la mometul pronuntarii lor.
b. Hotararile date in prima instanta nesusceptibile de apel, hotararile date in prima instanta si care au fost atacate cu apel(dar apelul s-a perimat, a fost respins sau anulat ) si hotararile din apel prin care s-a solutionat fondul pricinii sunt executorii din momentul pronuntarii, deci termenul de prescriptie se calculeaza de la data pronuntarii.
c. Hotararile date de instanta de fond si atacate cu apel peste termen(apelul fiind respins ca tardiv formulat), devin executorii la expirarea termenului de apel.
d. Hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, hotararile date fara drept de apel, hotararile nerecurate, si hotararile date in apel nerecurate, sunt executorii de la data expirarii termenului cai de atac.
e. Hotararile susceptibile de recurs care au fost atacate cu recurs, fie ca prin hotararea data de instanta de recurs s-a admis sau respins acesta, hotararea devine executorie din momentul pronuntarii instantei de recurs.
In toate cazurile, intereseaza momentul in care s-a pronuntat hotararea si nu momentul eliberarii titlului executoriu.
Este un articol postat pe avocatnet in data de 19.06.2006 de catre av. Andra Mogos si intitulat "Executarea silita. Termene de prescriptie"
Este adevarat ca si prof. Boroi spune ca nu este admis a se pune in executare numai dispozitivul unei hotarari, atat timp cat nu avem hotararea redactata in extenso.
Insa in speta de fata este vorba de o hotarare executorie de drept.
Deci, cum ramane?
elis a scris:
Potrivit Legii nr.168/1999, art. 83 - Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresate unitatii de partea interesata constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni ori cu amenda.
Art. 84 - Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an ori cu amenda.
In acxest sens, se dispune reincadrarea fostului salariat si plata drepturilor salariale restante. Din moment ce instanta de judecata a anulta decizia de concediere, asta inseamna ca desfiintarea postului a fost facuta nelegal si, prin urmare, postul nu a fost desfiintat.
Pe baza cererii fostului salariat se dispune plata salariilor, atasand la cerere copie de pe hotararea judecatoreasca.
Este suficient sa se ataseze cererii de reincadrare numai copia legalizata a dispozitivului? (Hotararea nu s-a redactat inca, iar asteptarea comunicarii il dezavantajeaza pe salariat)
Potrivit art.17 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pentru anii 2007-2010, salariatii care renunta la CCIC in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea timpului de lucru cu doua ore, fara modificarea drepturilor salariale.
Limita de acordare a programului redus pana la implinirea de catre copil a varstei de un an e prevazuta numai in OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca. Insa atat timp cat CCMUN contine o prevedere mai favorabila salariatilor, respectiv fara precizarea ca programul redus se acorda numai pana la varsta de un an a copilului, atunci se va aplica dispozitia din CCMUN si se va acorda programul redus cu doua ore pana la implinirea de catre copil a varstei de doi ani.
As dori sa readuc in discutie modalitatea de calcul a indemnizatiei, intrucat m-am lovit de anumite neconcordante si as vrea sa ma ajutati sa gasesc veriga lipsa.
Astfel, potrivit OUG 148 modificata, indemnizatia pentru cresterea copilului se determina prin aplicarea procentului de 85% la media veniturilor realizate in ultimele 12 luni inainte de nasterea copilului.
De remarcat este faptul ca nici in OUG 148 si nici in HG 1682 nu apare concret notiunea de "Venituri nete".
Art.5 din HG este cel care"defineste" veniturile care intra in baza de calcul a indemnizatiei, espectiv, fiind valoarea obtinuta dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii pentru fiecare categorie de venit (adica pentru: venitul din salarii, din activitati independente si din activitati agricole)
Referitor la veniturile din salarii, art.57 alin.2 din Codul Fiscal, spune asa: baza de calcul asupra careia se aplica cota unica de 16% (deci venitul impozabil, nu?) se determina ca diferenta intre:
*venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor aferente unei luni, si urmatoarele:
*deducerea personala; cotizatia sindicala; contributia la fondul facultativ de pensii.
Asadar,
venitul impozabil = (venitul brut-contributii)-deducerea personala
Aplicand algoritmul la modalitatea de calcul a indemnizatiei, astfel cum aceasta este prezentata la art.5 din Norme, ar reiesi ca procentul de 85% se aplica asupra:
[(venitul brut-contributii)-deducerea personala)] - 16% din venitul impozabil , valoare care este mai mica decat venitul efectiv realizat de un salariat, intrucat lipseste deducerea personala.
Salariului net obtinut de un angajat intr-o luna reprezinta:
{[(venit brut - contributii) - deducere personala] - 16%din baza impozabila}[b] + deducere personala[/b]
Exemplu pentru un salariu brut de 1500 lei, folosind calculatorul de salarii din sectiunea taxeimpozite:
contributii = 249; deducere personala 190; impozit (16%) = 170:
{[(1500-249) - 190]- 170} + 170 = 1081 reprezinta salariul net
Daca insa pentru acelasi salariu incerc sa calculez baza de calcul asupra careia se aplica procentul de 85%, folosind procedura stabilita de art.5 din Norme, ar trebui sa calculez cam asa:
[(1500-249) - 190]- 170 = 891, ceea ce reprezinta o valoare mai mica decat salariul net cu exact valoarea deducerii personale.
Va rog spuneti-mi daca si unde gresesc, caci sunt angajatori care emit adeverinte cu veniturile nete realizate de mamici pentru cele 12 luni anterioare nasterii copilului, cu aceste valori diminuate, desi mamicile fac dovada cu fluturasii de salariu ca au realizat venituri mai mari decat cele consemnate de angajator.
PS. Iertati-mi detaliile si marimea mesajului postat, insa vreau sa analizam problema in substrat si concret, cu exemple. Poate ne ajuta si un economist, sau cineva care se ocupa concret de calcularea salariilor
Multumesc mult
Doamna Cerasella,
Conditia de baza pentru a beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului o reprezinta realizarea de venituri profesionale in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, in aceasta categorie incluzandu-se, pe langa veniturile din salarii, si veniturile din activitati independente precum si cele din activitati agricole. Deasemenea, puteti beneficia de indemnizatie daca perioada in care va intrerupeti serviciul se incadreaza in una din situatuatiile prevazute la art.1 alin.2 din OUG 148/2005.
Va multumesc mult!
Incepe sa se faca lumina! Chiar semnificativ exemplul din copilarie!
Concluzia: daca intretinuta a primit toate cele necesare traiului din partea fiului (nora fiind plecata la munca in strainatate, dar trimitand constant bani familiei), aceasta nu va putea cere rezolutiunea contractului numai cu privire la nora, intrucat obligatia de intretinere fata de ea a fost indeplinita.:D
Multumesc pentru raspunsul prompt, d-le themis
Ce parere aveti insa de faptul ca intr-un tratat mai vechi de Teoria Obligatiilor, la cap. Obligatii indivizibile, am gasit o decizie de prin 1988 in care instanta a decis ca, daca intretinerea este asigurata numai unul dintre cumparatori, creditorul obligatiei nu poate cere rezilierea contractului in privinta celuilalt debitor.
Cu alte cuvinte, in speta de fata ar opera dispozitiile art.1039 C.civ. potrivit carora, in caz de solidaritate pasiva, plata unuia dintre debitori libereaza pe ceilalti catre creditor, considerandu-se astfel indeplinita obligatia pentru toti?
Daca ar fi asa cum s-ar mai explica totusi caracterul personal al obligatiei de intretinere?
Ajutati-ma sa ma elucidez caci simt ca pe masura ce inaintez in problema, in loc sa ma lamuresc, mai rau ma ametesc!!!:\">
Draga cora2006,
Imi pare rau ca nu am prezentat mai detaliat speta pentru a fi inteleasa corect: este vorba despre doi soti, in viata, care au dobandit in timpul casatoriei de la parintii unuia dintre ei, un imobil, printr-un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. Pe langa aceasta clauza de intretinere, mai era prevazuta in contract si o clauza de habitatie viagera. Dintre cei doi vanzatori (adica parintii unuia dintre soti), in prezent mai traieste doar unul.
Intrebarea mea era: va putea fi partajat acest imobil dupa desfacerea casatoriei celor doi soti cumparatori, avand in vedere cele doua clauze cuprinse in contractul de vanzare-cumparare?
Ulterior desfacerii unei casatorii, se poate partaja imobilul dobandit in timpul casatoriei printr-un astfel de contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere, avand in vedere ca numai unul dintre vanzatori mai este in viata, iar in contract a fost cuprinsa si clauza de habitatie viagera? In caz contrar, care sunt alternativele?:(
Multumesc
avocatnet.ro explicăm legislația
