Activitate Cabinet de Avocat Pavel Mihai Daniel

Bună ziua,

Situația este complexă, necesită analiza înscrisurilor în legătură cu problema pentru un răspuns coerent.

In cauza in discutie, certificatul de mostenitor exista, si inteleg ca din cuprinsul acestuia reiese si faptul ca doi dintre mostenitori au renuntat. Teza a doua a art. 12 se refera la ipoteza in care nu exista certificat de mostenitor. Si in niciun caz art. 12 nu se refera la cei care au renuntat la mostenire.

In orice caz, renuntarea la succesiune este totala, se renunta nu doar la bunuri, ci la insasi calitatea de mostenitor, respectivul lipsindu-se de vocatia succesorala.

Kyandra a scris:

Legea 18/1991 spunea așa:
Art. 12. - Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărîrii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.
Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucît terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sînt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sînt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Având în vedere faptul că în certificatele de moștenitor eliberate ulterior cooperativizării, apar de obicei curți și case de locuit, terenurile arabile fiind ieșite din circuitul civil odată cu cooperativizarea, opinia instanțelor este că renunțarea operează fix cu privire la bunurile înscrise în certificatul de moștenitor, nu și la terenurile arabile. Pentru acestea moștenitorii se consideră repuși în termenul de acceptare a succesiunii, aceasta socotindu-se acceptată prin cererea făcută comisiei.

Astfel, dacă pe titlul de proprietate sunt înscrise și bunurile care figurează în certificatul de moștenitor emis anterior aplicării legii 18/1991 (de ex imobile de locuit, curți, etc), apreciez că la ieșirea din indiviziune acestea ar trebui atribuite exclusiv moștenitorului acceptant, celelalte terenuri arabile urmând a fi împărțite în mod egal între urmașii care au formulat împreună cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.

Actul de Oficiul de Cadastru este un extras de carte funciara sau o incheiere? ce fel de act este?

Din pacate, se poate rezolva doar in instanta.

Buna ziua, trebuie introdusa contestatie la executare la judecatorie.

Termenul ce trebuie sa treaca pentru a fi vorba de prescriptie trebuie sa fie de 3 ani de la data la care s-a efectuat ultimul act de executare, dar poate curge si de la alte momente, prevazute de art. 709 C.proc.civ.

De asemenea, executarea silita se poate perima, daca creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc.

Buna ziua, aparent, problema este la titlul de proprietate. Pentru a opera modificari in cartea funciara, OCPI are nevoie de acte juridice justificative, in original sau copie legalizata. Ei nu analizeaza pe fond actele respective, de exemplu pentru a constata cauze de nulitate. Si nici nu pot opera modificari doar pe baza unei cereri argumentate. Ei analizeaza doar forma actelor respective, daca sunt autentice, daca respecta anumite cerinte de forma. Acestea sunt atributiile lor legale. Fondul problemelor exced atributiilor lor. Prin urmare, nu vor modifica cele mentionate in cartea funciara, si nu vor intabula altceva decat ceea ce este cuprins in titlurile de proprietate.

Evident. E cel puțin dificil de evitat instanța în astfel de situații în care o parte nu e de bună-credință.

Și dacă ați stabili ceva intern, și dacă ați încerca să aplicați o sancțiune disciplinară, angajatul tot ar avea posibilitatea să ducă problema în instanță.

Chiar și regulamentul intern poate fi contestat în instanță. Aceasta nu înseamnă că un anumit regulament contestat va fi și considerat nelegal de instanță, dar tot ajungeți până acolo.

Nu am recomandat modificarea regulamentului astfel cum ați spus pentru că e interpretabil dacă pagubele aduse au legătură cu munca, și angajatul ar putea să conteste.

În cuprinsul contractelor individuale de muncă, inserați o clauză asemănătoare acesteia:

„Angajatorul va pune la dispoziția angajatului o locuință, pentru care obligația de plată a chiriei revine angajatorului pe toată durata desfășurării relațiilor de muncă. Cu toate acestea, eventualele daune materiale aduse locuinței ori obiectelor de mobilier ori utilităților, puse la dispoziția angajatului împreună cu locuința, pe perioada în care angajatul a beneficiat de folosința acestora, vor fi acoperite de către angajat în 15 zile de la constatarea acestora de către angajator. În acest sens, se va încheia un proces-verbal atât la primirea în folosință de către angajat a locuinței, cât și la predarea acesteia, prin care se atestă starea inițială a locuinței și a bunurilor aferente, cât și starea acestora la momentul predării.”

Sau puteți încheia cu aceștia și un contract de subînchiriere. Nu îl respectă, răspund contractual.

Pentru a fi sancționați disciplinar, abaterea trebuie să fie o faptă în legătură cu munca, conform Codului Muncii. Este discutabil dacă într-o asemenea situație faptele sunt în legătură cu munca.

Dumneavoastră încercați să îi trageți la răspundere pe respectivii angajați încercând să evitați instanța, dar în situația expusă este discutabil un astfel de demers - de stabilire a degradării locuinței ca fiind abatare disciplinară, pentru angajarea ulterioară a răspunderii disciplinare în interiorul societății.

Bună ziua,

Este trecut în vreun contract faptul că vor primi o locuință în folosință pentru desfășurarea activității?

Bună ziua,

Conform art. 2540 Cod Civil, „Prescripţia este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripţia numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.”

Pe scurt, dacă în termenul de 3 ani îi adresați o notificare scrisă, puteți să îl/o chemați în judecată și în 6 luni după trecerea termenului de 3 ani.