Întrebarea dumneavoastră este foarte vagă. Dacă prin sintagma ,,locuința mea'' vă referiți la ANL-ul în care stați cu chirie, ei bine, nu puteți pierde ceva ce nu dețineți. Și nu o puteți cumpăra decât dacă proprietarul este dispus să o vândă.
Dacă vă referiți la un alt imobil prin sintagma ,,locuința mea'', avem nevoie de mai multe informații pentru a vă putea ajuta.
Dacă decizia instanței este definitivă, ea nu se mai poate ataca.
Salutare!
Pentru a fi edificată o astfel de barieră, este necesară o autorizație de construire. (Legea 50/1991) Autorizarea implică consimţământul, în formă autentică, valabil al tuturor coproprietarilor, pentru că strada respectivă se află în coproprietate forțată (art. 646 pct. 2 Cod civil). Vezi și art. 647 alin. (1).
Salutare!
Din câte înțeleg, între dumneavoastră și actualii proprietari a fost încheiată deja o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a imobilului în care prețul prevăzut era stabilit în euro și acum urmează să încheiați contractul de vânzare-cumpărare. Odată ce ați încheiat această promisiune, se presupune că ați citit clauzele și ați fost de acord cu ele. (art. 1669 C.cv.)
Se pune problema dacă dumneavoastră v-ați aflat în eroare (art. 1207 alin. (2) pct. 2 C.cv.) Conform art. 1208, contractul (intră aici inclusiv promisiunea) nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile. Cu alte cuvinte, dacă alineatul pe care aceștia îl invocă exista în promisiunea de a contracta la momentul încheierii ei (deci v-ați manifestat voința de a încheia această promisiune), iar dumneavoastră ar fi trebuit să cunoașteți conținutul acestei clauze, nu puteți invoca acum că nu știați de fapt că plata se va face în euro și nu în lei.
Mai multe despre promisiunea de a contracta, vedeți în art. 1279 din Codul civil. Citiți cu atenție alin. (3).
Nu am întâlnit până acum noțiunea de ''moșteniri istorice'', dar m-am interesat. Cel mai probabil cel care s-a referit la această noțiune, a vrut de fapt să vorbească despre patrimoniul viticol național (care cuprinde și viile răzlețe, adică acele plantații care nu se află într-o regiune viticolă recunoscută oficial).
În unele cazuri, cultivarea viilor răzlețe poate reflecta tradiții locale de viticultură, transmise din generație în generație. Aceste vii pot avea o valoare culturală și istorică semnificativă, chiar dacă nu fac parte din regiuni viticole renumite.
Cam acesta ar fi singurul caz în care vecinii dumneavoastră nu ar putea fi obligați să o scoată și să o planteze respectând distanța legală față de hotar.
OG 47/2000
Art. 17 OG 68/1994
Conform art. 612 C.civil, fata de linia de hotar, plantatiile se pot face la o distantă minimă de 60 cm. În caz de nerespectare a distantei, puteți cere scoaterea acestor plantații (pe cheltuiala vecinului in cauza) -
art. 613 (2).
Totuși, dacă distanta minima prevazutã de lege este respectata, in temeiul art. 622, sunteți obligat sã permiteți trecerea vecinului pe fondul dumneavoastră pentru tăierea vișei de vie ori culegerea fructelor. Daca este cazul, aveti si dreptul unor despăgubiri.
O decizie pe aceeași temă a instanței: Decizia 6477/2021, Judecătoria Craiova.