Buna ziua! Sunt in cautarea unei solutii de rezolvare a unei situatii privind drepturile asupra unui loc de veci situat intr-un cimitir parohial din municipiul Galati. Sora mea a intrat recent, dupa decesul soacrei sale, in posesia unor acte referitoare la doua locuri de veci in care sunt deja inhumate trei persoane respectiv sotul ei, socrul ei si tatal socrului ei. Aceste locuri au fost ingrijite de sora mea pana acum fara sa detina nici un document pe numele sau. Documentele pe care le-a recuperat dupa decesul soacrei sunt: o chitanta din anul 1991 de 1000 de lei pe care scrie clar ca reprezinta "doua locuri de 3 mp pe veci" si alte cateva chitante de taxe anuale, toate acestea fiind pe numele socrului sau. Constatand ca sunt restante la plata taxelor anuale si intentionand sa faca demersuri pentru trecerea locurilor de veci pe numele fiicei sale, a avut surpriza neplacuta sa i se comunice verbal ca de fapt chiar daca pe chitanta initiala sunt trecute doua locuri, in realitate valoarea este a unui singur loc si trebuie sa mai plateasca acum suma de 3000 lei aferenta celui de-al doilea loc. Incercand sa afle in ce baza i se cere acum, dupa 31 de ani de la data atribuirii, suma de 3000 lei pentru cel de-al doilea loc, i-a fost aratat un tabel in excel, fara data, fara semnaturi, fara nici un insemn care sa-i confere un statut de document emis de o autoritate.
In conditiile in care, parohia respectiva nu a intocmit contracte de concesiune si nu a facut nici un demers in acesti 31 de ani prin care sa corecteze asa-zisa eroare de calcul a valorii celor doua locuri, care sunt demersurile care pot fi facute pentru clarificarea acestei situatii? Exista termene de prescriptie care pot fi legal invocate cu privire la suma de 3000 lei? Subliniez ca cimitirul este parohial si nu se afla in administrarea primariei.
Buna ziua! Am rugamintea sa-mi dati un punct de vedere in legatura cu urmatoarea problema:
Printr-un act aditional la contractul individual de munca se face urmatoarea modificare: "incepand cu data de...., salariul se va acorda in data de 14 ale fiecarei luni si modifica art J, pct 4 din contractul individual de munca".
Actul aditional a fost promovat de angajator ca urmare a renuntarii platii salariului in doua transe respectiv avans si lichidare.
Aspectul care ma deranjeaza in formularea din actul aditional este aceea ca nu se precizeaza in clar ca plata din data de 14 ale fiecarei luni este pentru "luna precedenta" si astfel lasa loc unui risc de a fi platit salariul in oricare zi de 14 din oricare luna care urmeaza, intarzierea fiind astfel perfect acoperita (deci legala) atata timp cat in actul aditional formularea nu precizeaza carei luni ii este atribuita plata.
Pentru o imagine corecta a situatiei precizez ca in societate nu exista contract colectiv de munca iar regulamentul intern nu contine precizari referitoare la data platii salariului. Angajatorul este societate de stat, intarzierile la plata salariilor fiind permanente in ultimii 3 ani.
Va rog sa-mi spuneti daca este riscul sesizat de mine exista si ar putea produce efecte pe viitor.
Multumesc!
Multumesc! Se pare ca intr-un asemenea caz ramane doar aspectul moral al situatiei.
Este legala decizia angajatorului de efectuare a unor noi angajari in timp ce personalul existent este trimis in somaj tehnic motivat de dificultatile economice ale firmei? Care este institutia care poate constata si sanctiona, daca este cazul?
Legea 230/2007privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari , art 30: " (1) Comitetul executiv, reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari, are urmatoarele atributii:
......f) supravegheaza desfasurarea tuturor activitatilor din cadrul asociatiei de proprietari, in mod special situatia incasarilor si platilor lunare; "
Art. 50. - (1) Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Art. 51. - (1) Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.
(2) Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima lista lunara de plata a cotelor de contributie din care rezulta suma datorata cu titlu de restanta. Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate."
In speta in cauza consider importanta si Art. 51. - (1) Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.
(2) Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima lista lunara de plata a cotelor de contributie din care rezulta suma datorata cu titlu de restanta. Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.
In speta in cauza consider importanta si Decizia nr 3/2002 a Curtii Supreme de Justitie privind recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cu privire la împrejurarea dacă administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari are calitatea de funcţionar şi la încadrarea juridică a faptei acestuia de însuşire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, prin care se decide: << Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
În aplicarea prevederilor art. 147 alin. 2 şi ale art. 2151 din Codul penal (articole din vechiul CP regasite si in noul CP) , stabileşte:
1. Administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari are calitatea de funcţionar.
2. Fapta acestuia de însuşire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare.>>
In consecinta, in cadrul unei asociatii de proprietari administratorul este functie executiva, decizia distributiei sumelor incasate apartinand presedintelui. In acelasi timp utilizarea , de catre administratorul persoana juridica, a sumelor incasate pentru plata catre sine sau pentru plata consumurilor de utilitati ale locatarilor rau platnici in conditiile in care nu a luat toate masurile pentru incasarea debitelor, ma tem ca incalca prevederile legale.
In locul dumneavoastra m-as indrepta impotriva presedintelui care are atributii clare prevazute de lege si, cu siguranta, un madat din partea adunarii generale.
Buna ziua!
Lucrez intr-o societate de servicii publice si as dori un punct de vedere cu privire la modul de calcul al penalitatilor de intarziere incepand cu 1 iulie 2010. Activitatea noastra este reglementata de Legea 51/2006 care precizeaza in art 42, alin 10: "neachitarea facturii de catre utilizator in termen de 30 de zile de la data scadentei atrage penalitati de intarziere, stabilite cf reglementarilor legale in vigoare, cupa cum urmeaza:.....b)penalitatile sunt egale cu nivelul dobanzii datorate pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare."
Pana la data de 30.06.2010 penalitatile aplicate de noi clientilor utilizatori au fost in procent de 0,1% pe zi intarziere asa cum prevede OG 92/2003 in privinta obligatiilor fiscale. Situatia se complica f tare de la 1 iulie deoarece OUG 39/2010 sanctioneaza neplata obligatiilor fiscale cu: dobanzi de 0,05%?zi intarziere + penalitati in cazul in care plata obligatiei se realizeaza dupa 30 de zile de la scadenta + majorari de intarziere in cazul obligatiilor catre bugetul local.
Cum legea 51/2006 nu a fost modificata, apare intrebarea "ce aplicam in relatia cu clientii"? Asa cum este (si ramane, dupa cum se pare) legea 51/2006 ar trebui sa aplicam doar procentul de 0,05% pe zi intarziere deoarece pentru penalitatea calculata dupa cele 30 de zile, nu avem acoperire in textul legii in cauza. Consideram totusi ca acest aspect ne dezavantajeaza deoarece tocmai pentru ca nu incasam la timp creantele de la utilizatori ajungem in situatia de a nu plati obligatiile bugetare. Aceasta necorelare legislativa (intentionata sau nu) este o grea lovitura pentru aceste societati de servicii publice.
Din pacate aceasta lege are o multime de necunoscute:
1 - nu se precizeaza ce control are furnizorul de utilitati asupra modului cum se va stabili venitul net, minim lunar pe membru de familie, aspect important deoarece acestuia ii revine obligatia de a diminua obligatiile contractuale din relatia cu asociatia de proprietari care acorda scutirea in baza legii;
2.- nu se definesc documentele care vor fi luate in calcul la stabilirea acestui venit minim lunar, oferind astfel posibilitatea de a se stabili si pe baza declaratiei pe proprie raspundere;
3.-diminuarea obligatiilor contractuale cu suma reprezentand penalitati datorate catre asociatiile de proprietari, anulate cs Legii 175/2010 conduce la posibilitatea de a se solicita inclusiv diminuarea c/v utilitatilor (energie termica, apa, canalizare, energie electrica);
4.-din perspectiva societatilor furnizoare de servicii, legea nu precizeaza in ce mod si de unde se vor recupera sumele anulate in relatia cu asociatiile de proprietari;
5.- nu se precizeaza in clar obligatia de a se achita, pe langa rata din baza restanta la aparitia legii, cotele curente de contributie la cheltuielile asociatiilor de proprietari;
6.- desi legea este aplicabila si chiriasilor din cadrul asociatiilor de proprietari ea nu este totusi aplicabila asociatiilor de locatari care, in ciuda faptului ca se afla in afara legii ele exista si functioneaza ca atare.
7.- nu se precizeaza ce se intampla cu partea din debitele restante, cuprinsa in hotararile judecatoresti pe care le detin asociatiile de proprietari asupra proprietarilor restantieri.
Desi normele de aplicare ale acestei legi sunt date de HG 1588/2007, actul normativ respectiv incearca sa reglementeze doar modul cum se repartizeaza diversele cote de cheltuieli.
Buna ziua!
Va supun atentiei urmatoarea problema:
Art 1 din HG 784/2005 care stabilea procentul dobanzii datorate pentru neachitarea in termen a obligatiilor bugetare la 0,05%/zi nu a fost explicit abrogat la data aparitiei Legii 210/2005 care, la randul sau, instituie un nivel al majorarii de intarziere pentru neachitarea in termen a obligatiilor bugetare de 0,1% simultan cu inlocuirea termenelor de dobanda/penalitate de intarziere cu cel de majorare de intarziere. In aceasta situatie ma intereseaza sa stiu carei institutii a statului ar trebui sa ma adresez pentru eliberarea unui document care sa ateste ca la intrarea in vigoare a Legii 210/2005, art 1 din HG 784/2005 devenea inaplicabil. Precizez ca aspectul ma intereseaza in executarea sarcinilor de serviciu si de asemenea documentul trebuie sa aiba valoare probatorie in derularea unor procese la instanta de judecata.
Va multumesc!
Inca o data, multumesc! Toate drumurile duc la....notar! SARBATORI FERICITE si LA MULTI ANI!
Multumesc pentru sfat dar, din cate inteleg, situatia se complica destul de tare deoarece:
1.- bunicul era decedat la data redactarii testamentului dar bunica mea avea 3 copii (inclusiv mama) si 6 nepoti;
2.- la momentul actual nici unul din copiii bunicii mele (2 fiice si un fiu) nu mai sunt in viata;
3.- toti nepotii bunicii mele (copiii celor 2 fiice) sunt in viata si de asemenea este inca in viata sotia fiului bunicii mele;
4.-bunicul meu mai avea o fiica dintr-o casatorie anterioara care, la momentul actual nu mai este in viata dar care are 2 fii in viata;
5.-nu-mi este clar care este dreptul mamei mele vitrege in aceasta problema deoarece casatoria cu tatal meu a intervenit dupa decesul bunicii si nu a avut nici un aport la masa succesorala in discutie;