Activitate Luiza Manolea

Dupa aceste precizari, revin cu o completare a raspunsului:

- Exista un risc din partea celorlalti ofertanti, daca modificati contractul dupa adjudecare. Acest risc este diminuat, insa, de faptul ca impuneti niste conditii mai dificile ofertantului adjudecatar decat cele ale celorlalti ofertanti.
- Exista un risc din partea castigatorului licitatiei, intrucat i se agraveaza obligatiile ulterior depunerii ofertei. Prin urmare, oferta lui n-a putut sa ia in considerare si acoperirea acestor noi cerinte: garantia de buna executie si penalitatile. In consecinta, ar exista riscul sa nu fie de acord cu aceste modificari si sa poata renunta la incheierea acestui contract fara ca beneficiarul sa-i poata retine garantia de participare (nu mai incheie contractul din vina achizitorului).
- Daca, insa, castigatorul este de acord, puteti modifica prevederile acestui contract (in sensul agravarii obligatiilor executantului si, corelativ, a imbunatatirii situatiei autoritatii contractante) prin introducerea unei garantii de buna executie si prin instituirea unor penalitati la intarzierea executarii lucrarilor.

Cat priveste cuantumul garantiei de buna executie, consider ca, odata intrunit acordul castigatorului (fie el si IMM), atunci este in regula sa prevedeti 10% din valoarea contractului (cat se obisnuieste in contractele de lucrari, indiferent de calitatea de IMM a executantului). In opinia mea, facilitatea prevazuta de art. 16.2 din Legea 346/2004 constituie un drept al IMM-ului castigator al licitatiei, drept la care poate renunta prin negociere.

Pe de alta parte, trebuie sa luati in considerare ca, in situatia in care executantul nu este de acord cu modificarea contractului in sensul constituirii garantiei de buna executie de 10% si a instituirii penalitatilor la executarea lucrarilor cu intarziere, autoritatea contractanta tot are dreptul la a beneficia de garantia lucrarilor si de a solicita despagubiri in cazul intarzierilor in executia lucrarilor! Astfel:
- in ceea ce priveste garantia de buna executie: in lipsa stabilirii unui termen de garantie prin contract, se va aplica garantia legala (vezi art. 29 din Legea 10/1995 privind calitatea in constructii): executantul va efectua reparatiile pe banii proprii. Singura diferenta va fi ca autoritatea contractanta va trebui sa dovedeasca faptul ca defectele aparute au drept cauza manopera, materialele ori proiectarea defectuoasa efectuata de acest executant..
- in ce priveste intarzierile la executarea lucrarilor: executantul va trebui sa plateasca despagubiri pentru nerespectarea contractului. Singura diferenta (in absenta penalitatilor de 0,5% solicitate, ce constituie o clauza penala contractuala) va fi ca autoritatea contractanta va trebui sa dovedeasca valoarea prejudiciului suferit prin faptul intarzierii la executia lucrarii.

Toate cele mai bune,

Luiza Manolea

Buna sa va fie seara!

O cerere de precizare a intrebarii:
- este vorba de un contract deja semnat si care prevede constituirea unei garantii de buna executie in valoare de 10% din valoarea lucrarilor si plata de penalitati de intarziere de 0,5% pe zi din valoarea lucrarilor restante?
- Ori sunteti in faza de licitatie si de redactare a modelului de contract din documentatia de atribuire?

Toate cele mai bune,
Luiza Manolea

Buna sa va fie ziua!

Creditorul poate introduce o actiune pentru deschiderea procedurii colective, in vederea recuperarii creantei sale. Procedura nu este complicata.

Atentie, insa, ca baremul minim al cuantumului creantei a crescut la 30.000 RON, potrivit ultimelor modificari ale art. 3 punctul 12 din Legea 85/2006, aduse de Legea 277/2009.

Daca ai pomenit de titlu executoriu si de faptul ca nu s-au gasit nici fonduri in conturile debitoarei, nici bunuri, inteleg ca s-a initiat deja o executare silita. In acest caz, ar fi util sa depui la dosarul de insolventa si o atestare a acestor fapte (de exemplu, intr-un dosar pe care l-am avut, am depus o adresa din partea executorului judecatoresc prin care ne anunta esecul demersurilor sale de recuperare a creantei si incetarea executarii silite pe motiv ca debitorul este insolvabil).

Asadar, ar trebui sa redactezi si sa depui o cerere privind deschiderea procedurii colective, in vederea recuperarii creantei tale. Cererea (in 2 exemplare: unul pentru instanta si unul spre a fi comunicat debitoarei) se va introduce la tribunalul in raza teritoriala unde societatea debitoare isi are sediul social. Cererea poate fi transmisa si prin posta (recomand cu confirmare de primire). In cazul in care instanta competenta este Tribunalul Bucuresti, cererea va fi introdusa la Sectia a VII-a comerciala - falimente.

Nu uita sa depui dovada platii taxei judiciare de timbru de 120 RON si timbre judiciare in valoare de 0,30 RON. De asemenea, utila este si depunerea in dosar a unui certificat constatator al debitoarei din care sa rezulte datele sale de identificare (daca mai exista, denumirea, nr. de inregistrare la Registrul comertului, sediul social, administratorii). Vezi si [ link extern ] /

Important dupa introducerea cererii este sa urmaresti data la care debitoarea a primit cererea introdusa de creditoare, intrucat de la aceasta data incepe sa curga termenul de 10 zile in care poate face contestatie. In absenta vreunei contestatii din partea debitoarei, sunt sanse mari ca judecatorul sindic sa ia decizia de deschidere a procedurii insolventei chiar la primul termen.

Spor la treaba si toate cele mai bune,
Luiza Manolea

Buna sa va fie ziua!

Salvarea unei astfel de societati in dificultate ar veni doar in urma unei intelegeri cu creditorii avand creantele cele mai mari - in speta, bancile. Aceasta intelegere poate fi prealabila unei cereri in reorganizare (s-a vorbit chiar in acest forum de concordatul preventiv) ori in cadrul reorganizarii judiciare - inauntrul procedurii de insolventa.

De asemenea, salvarea societatii trebuie - si asta in mod esential - sa fie sprijinita de reala vointa a patronatului in acest sens. Astfel, daca asociatul (asociatii) nu doreste decat sa scape de societate si de datoriile ei fara a implica raspunderea administratorului si nici posibilitatea atragerii raspunderii nelimitate a asociatilor, atunci altfel se pune problema.

Toate cele mai bune,
Luiza Manolea

Buna sa va fie seara!

Chiar daca nu puteti face apel la mai multe contracte cu valoare mai mica, aveti, totusi 2 solutii:
- fie, in urma unei intrebari de clarificare, autoritatea contractanta accepta demonstrarea experientei similare prin aducerea mai multor contracte de valoare mai mica;
- fie aduceti experienta similara a unei alte persoane, ca sustinere. Atentie la respectarea conditiilor ca acordul ferm de sustinere sa fie autentificat (vezi art. 190 din OUG 34/2006).

Toate cele mai bune,
Luiza Manolea

Buna sa va fie seara !

Raspunsul porneste de la ipoteza in care nu se incheie acest act aditional (ori orice document care sa consfinteasca incetarea contractului).

Astfel, daca actul aditional nu se incheie : executantul/ furnizorul/ prestatarul va ramane obligat sa execute lucrarea/ sa livreze/ sa presteze serviciul, iar beneficiarul va trebui sa plateasca. De ce ? Pentru ca, asa cum s-a spus, contractul este legea partilor (vezi si art. 969 din Codul civil).

Asadar, incheierea unui act aditional (ori act care sa consfinteasca incetarea contractului) nu este obligatorie, ci recomandabila. Asa s-ar evita situatia conflictuala in care executantul/ furnizorul/ prestatarul a executat contractul fara a fi platiti, iar beneficiarul a fost obligat la plata de penalitati de intarziere.

Toate cele mai bune,

Luiza Manolea

Buna sa va fie seara !

Sunt mai multe temeiuri in baza carora puteti cere prelungirea termenului de executie a lucrarii :

1. Daca este vorba de un contract pe forma FIDIC – Red Book 1999 (vezi Anexele 1a si 1b din Ordinul 915/2008 – in prezent abrogat) : printre situatiile care pot genera prelungirea termenului de executie, enumerate la art. 8.4, se regasesc si intarzierile, impedimentele ori obstacolele cauzate de beneficiar. Asadar, puteti invoca acest articol, cu conditia sa nu fi expirat termenul in care trebuia sa notificati acest lucru, potrivit art. 20.1.

In ce priveste lipsa proiectului, acesta este motiv clar pentru cererea prelungirii duratei de executare a lucrarii (vezi art. 1.9), sub aceeasi conditie a notificarii potrivit regulilor si termenelor din art. 20.1.

2. Daca este vorba de un contract pe forma aprobata prin Ordinul 155/2006 – in prezent abrogat, atunci, acesta prevede in art. 16.1.iii) dreptul executantului de a solicita prelungirea termenului de executie pe motivul ca intarzierea nu se datoreaza executantului si nici incalcarii vreunei obligatii de-a acestuia. De altfel, in acest model de contract se prevede in mod clar ca beneficiarul este acela care are obligatia de a obtine autorizatia de construire (art. 12.1) si ca este tot obligatia lui de a pune la dispozitia executantului amplasamentul lucrarii liber de orice sarcina (art. 12.2), precum si toata documentatia necesara – am in vedere proiectul (art. 12.3).

3. Daca este vorba de cu totul alt tip de contract, care nu reglementeaza in niciun fel cauzele care determina prelungirea termenului de executie a contractului, nici vreo obligatie a beneficiarului de a pune la dispozitie autorizatia de construire si proiectul, apelati la principiile generale :
- puteti suspenda lucrarile. In cazul in care beneficiarul va va cere penalitati pentru intarzierea in executarea lucrarilor, va veti putea apara prin invocarea principiului potrivit cu care nimeni nu se poate prevala de propria turpitudine pentru a obtine in justitie ocrotirea dreptului la a percepe penalitati.
- Puteti rezilia contractul si sa cereti despagubiri, intrucat, prin lipsa autorizatiei de construire (obligatie legala imperativa) si a proiectului (element esential in executarea lucrarilor, dat fiind ca nu este un contract de proiectare si executie (« Design & Build »), ci doar de executie, va pune in situatia de a nu putea executa contractul.

Toate cele mai bune,

Luiza Manolea