In aprilie 1990, eu si mama mea de la care am primit procura pt vanzare, am vandut prin fostul Notariat de stat al Sectorului 1 un imobil situat in sectorul 2,format din 3 apartamente, din care unul cu 3 cam. Si doua cu 2 cam., si teren in suprafata de 420 mp. Actele care au stat la baza vanzarii, au fost 2 acte de donatie obtinute de mine si de mama mea in timpul vietii de la bunica materna, precum si un certificate de mostenitor dobandit in anul 1983 ca urmare a decesului surorii mele si implicit fiicei mamei mele.
Stiut fiind faptul ca pana in anul 1991 cand intra in vigoare Legea 18 a fondului funciar (01.02.1991), terenurile aferente constructieisi cele libere de constructie nu se puteau dobandi decat prin succesiune legala, ca urmare a prevederii Legii 58/1974. Intrebarea mea este daca in aprilie 1990, la data efectuarii vanzarii, terenurile aferente constructiei unui imobil puteau fi instrainate prin acte juridice intre vii sau mai treceau in proprietatea statului pana la aparitia L.18/1991. Mai pot revendica terenul aferent constructiei datorita faptului ca instrainarea s-a facut avand la baza acte de donatie pt. cele doua immobile, iar terenul aferent constructiei in anul 1990 inca mai trecea in proprietatea statului ca urmare a aplicarii prevederilor Legii 58/1974?
Va multumesc!
Buna ziua. Am un dosar pe Legea 290/2003 la ANRP pt. bunurile din Basarabia si am primit in 2006 prima transa din despagubiri, dar de atunci nimic. As vrea sa dau in judecata ANRP pt obligatia de a face, pt ca am asteptat prea mult timp pt. transa a doua.
Am fost zilele trecute la ANRP si unul din consilieri mi-a sugerat ca degeaba dau in judecata ANRP-ul pt. ca banii propriu-zis vin de a Min. Finantelor si ar trebui sa dau direct aceasta institutie in judecata pt. a avea sanse de castig. M-am mai documentat pe internet si am vazut ca mai sunt persoane care au dat in judecata ANRP, au obtinut sentinta definitiva, dar banii tot nu i-au primit deoarece conturile ANRP-ului erau goale. Pe de alta parte, am auzit de oameni care s-au saturat sa mai astepte si prin aceasta varianta (de a da in judecata ANRP) au ajuns sa isi primeasca banii.
Pana la urma impotriva cui credeti ca este cel mai bine sa indrept actiunea? Impotriva ANRP-ului sau al statului roman, reprezentat prin Min. Finantelor? Sau se poate impotriva ambelor institutii, in solidar?
Si inca ceva: Cat credeti ca ar putea dura un astfel de proces, cu toate fazele sale?
Va multumesc, cu deosebit respect.
O familie are trei copii: x, y si z. Fiica x este inzestrata cu jumatate din mosie, asa cum am aratat in speta anterioara. Si cealalta fiica y a fost inzestrata cu o jumatate dintr-un imobil, tot prin act dotal, in anul 1929. In 1941 ea divorteaza. Din cate am citit si eu intr-un curs mai vechi din 1947 despre regimul dotal, dota inceteaza in 2 cazuri: prin divort si prin deces. Asadar, prin divort dota a trecut inapoi in patrimoniul parintilor, intrucat regimul matrimonial ales de viitorii soti a fost regim dotal. Eu ca fiu al fiului z nedotat (nepotul autorilor), va intreb daca am procedat corect cu privire la iesirea din indiviziune pentru acest imobil, iar in caz ca nu am procedat corect, ce pot face pentru intregirea masei succesorale cu acest bun, prin raport al donatiilor sau reducerea liberalitatilor, cu o treime, in speta fiind 3 mostenitori, in calitate de nepoti?
Dupa obtinerea hotararii judecatoresti de revendicare, in contradictoriu cu Primaria, s-a obtinut imobilul in natura. Ulterior, noi, cei 3 nepoti, am facut o tranzactie la insistenta mostenitorului fiicei y dotate cu jumatate din imobil, tranzactie prin care am recunoscut existenta si valabilitatea dotei pentru o jumatate din imobil, iar cealalta jumatate ramasa dupa formarea dotei, am impartit-o din nou in 3, fiecare luand cate o sesime din intreg imobilul. Tranzactia noastra a fost consemnata printr-o hotarare de expedient in fata instantei, hotarare care nu a fost atacata cu recurs sau actiune in anulare, asadar ea a ramas definitiva si irevocabila.
In continuare, se pune problema iesirii din indiviziune pt. toata masa succesorala, formata si din alt imobil, pentru care nu s-a facut nicio dota si pt. care au drepturi egale de cate o treime toti mostenitorii, respectiv nepotii autorilor care au facut dota, prin reprezentare in locul copiilor x,y si z. Cum se poate discuta de iesirea din indiviziune pana cand nu se intregeste masa succesorala cu bunurile iesite din patrimoniu, respectiv mosia si imobilul date cu titlu de dota celor 2 fete, pentru imobilul ramas, la care din nou copii fetelor dotate pretind cota-parte de o treime?
Va propun urmatoarea speta:
Doi soti, inainte de anii 40 cumpara o mosie formata din 110 ha teren arabil si 15 ha padure. Cei doi soti au impreuna din casatorie 4 copii (x,y,z,w), din care unul decedeaza (w) fara urmasi. In anul 1942, tatal face un act dotal catre una din fete (x) cu ocazia casatoriei sale, dotand-o pe aceasta cu jumatate din mosie (55 ha teren arabil si 7,5 ha padure). In urma actului dotal din 1942, se face in 1945 un act de partaj voluntar intre mama si fiica x, prin care suprafata totala de 110 ha teren arabil se imparte in doua loturi egale sic ea de 15 ha padure de asemenea in doua loturi egale. In 1945 intervine Legea reformei agrare, prin care atat mama cat si fiica x sunt deposedate de toata suprafata care depaseste 50 ha fiecare. In 1949, prin Decretul 43, se confisca toata suprafata ramasa, atat de la mama cat si de la fiica.
La aparitia Legii 18/1991, fiica x,si fiul y, aflati inca in viata, formuleaza cerere pt. reconstituirea dreptului de proprietate, pentru ha fiecare teren arabil fiecare (plafonul maxim prevazut de lege la momentul respectiv, din care un hectar padure. Comisia Locala si Comisia Judeteana resping aceste cereri pe motivul ca nu formeaza obiectul L.18/1991, in speta fiind vorba de expropiere.
Intre timp, x si y decedeaza si ei. Dupa modificarea L.18 (prin L. 169/1997 si L.1/2000), mostenitorii fiilor x si y (nepotii autorilor) revin cu noi cereri, fiecare formand dosare distincte pt. ceea ce a avut parintele sau si anume: Mostenitorul fiice x dotate formuleaza cerere pentru 50 ha teren arabil si 7,5 ha padure, iar ceilalti mostenitori (cei ai fiilor y si z), precum si mostenitorul fiice x, formuleaza cerere pt. cealalta jumatate de 50 ha teren arabil si 7,5 ha padure.
La propunerea Comisiei Locale, Comisia Judeteana emite cate titluri de proprietate pt. terenul arabil si 2 titluri de proprietate pt. padure. In primul titlu, este mentionat numai mostenitorul fiicei x cu 50 ha teren arabil. In al doilea titlu, sunt trecuti toti cei 3 mostenitorii ai lui x,y si z, cu cota egala, pentru restul suprafetei de 50 ha teren arabil (asadar inclusiv mostenitorul fiicei x doatate). In al treilea titlu apare din nou singur mostenitorul fiicei x cu 7,5 ha padure. In al patrulea titlu apar toti cei trei in indiviziune pt. restul de 7,5 ha padure.
Mentionez ca cele 4 titluri nu au intrat in circuitul civil.
Cateva intrebari:
1) Este corecta modalitatea in care au fost emise titlurile, din moment ce mostenitorul fiicei x, doatata de tatal sau cu o jumatate din mosie, a primit in calitate de mostenitor direct partea de care a fost deposedata mama sa? Este corect ca acesta sa mai primeasca inca o cota parte prin indiviziune cu ceilalti mostenitori, prin reprezentarea mamei sale, la o parte din masa succesorala a bunicilor, din moment ce el si-a primit deja cota de o jumatate din total de la mama sa?
2)Care este modalitatea iesirii din indiviziune, din moment ce toti 3 mostenitorii au aceeasi vocatie succesorala de mostenitori legali ai bunicilor, in calitate de nepoti ai acestora?
3)Este nevoie ca in prealabil sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlurilor in ceea ce priveste inscrierea ca mostenitori a mostenitorului fiicei x, alaturi de ceilalti 2 mostenitori, prin eliminarea inscrierii acestuia din cele 2 titluri de proprietate in care apare in indiviziune cu ceilalti 2 mostenitori sau inscrierea celorlalti 2 mostenitori alaturi de mostenitorul fiicei x in cele 2 titluri unde acesta apare singur?
4)Se poate solicita o rectificare sau modificarea inscrierii pe cale administrativa de catre Comisia care a emis titlurile?
Sper ca nu m-am lungit. Parerile colegilor mei sunt impartite, de aceea am apelat si la aceasta varianta. Va multumesc anticipat!
Buna seara! Cat se plateste taxa de timbru pt. introducerea unei actiuni privind constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate, deoarece am fost omis la inscrierea in titlu, desi am facut cerere in termen legal? Multumesc.
avocatnet.ro explicăm legislația
