partaj

Atunci cand s-a facut invoiala, ar fi trebuit s se mearga pana la capat, sa se obtina certificatul de mostenitor, sau macar sa se faca o tranzactie la notariat, fiind bine stiut ca terenurile necesita forma autentica pt. a putea fi legale.
Acum partea care contesta invoiala, poate invoca orice, chiar si faptul ca s-a razgandit si doreste imparteala conform legii, asta va presupune expertiza si in final o hotarare judecatoreasca.
Insa depinde atat de mult de judecator, care ar putea sa tina cont de respectiva invoiala, desi ma indoiesc, daca nu s-a finalizat, este cam greu acum.

Daca cei doi mostenitori, nu au aceasta calitate in mod oficial, ci doar formal, ei nu putea tranzactiona ceva ce nu aveau in mod legal, astfel ca acea invoiala este lovita de nulitate.
In situatia in care mostenirea defunctului a fost dezbatuta, cei doi au calitate de mostenitori asupra bunurilor defunctului eliberandu-se pe numele acestora certificate de mostenitor cu privire la care au dobandit un drept de mostenire in indiviziune asupra averii succesorale, iar ulterior nu se mai inteleg asupra invoielii facute prin act sub semnatura privata, aceasta invoiala poate fi modificata pana la finalizarea partajului succesoral.
Daca insa cu ocazia dezbaterii succesiunii, cei doi ajungeau la o intelegere in fata notarului, acesta emitea certificate de mostenitor cu bunurile deja impartite fiecaruia sau daca s-ar fi incheiat o tranzactie la notar prin care cei doi, in calitate de mostenitori, imparteau bunurile succesorale, aceasta nu mai putea fi revocata dupa intabularea drepturilor in baza tranzactiei.
Pe cale de consecinta, daca partile nu se inteleg, trebuie sa introduca o actiune in instanta prin care sa dovedeasca faptul ca au calitate de mostenitor dupa defunctul x, ca solicita bunurile ce fac parte din averea succesorala a defunctului si atribuirea lor in natura ambilor sau atribuirea unuia, daca bunurile nu sunt comod partajabile, cu obligarea platii unei sulte celuilalt comostenitor. ;)

Multumesc
In principiu sunt de acord, daca in urma unei cereri de imparteala partile solicita ca instanta sa pronunte o hotarare in baza unei imparteli prin buna invoiala intr-un act sub semnatura privata.
Dar cand se contesta modul de impartire atuncni un astfel de act sub semnatura privata nu poate avea nici o valoare.
In caz contrar actul respectiv ar putea fi interpretat ca o tranzactie prin care se pune capat unui proces de partaj prin buna invoiala, ceea ce contravine cu insasi cererea de imparteala de catre instanta in conditiile legii.
Sunteti de acord?
Se poate o alta opinie?