Ce parere aveti despre sanatate si grija pentru sanatatea noastra?

Acest text l-am preluat de pe topicul : Sa mai si radem...deci poate fi revendicat ...

Cine bate seara la fereastra mea?

Tocmai ma bagasem in pat, indopat cu paracetamol si fervex, infofolit cu doua bluze si impachetat in batiste cu spirt, cand am auzit usa zguduindu-se mai rau ca atunci cand da gol Dinamo si fuge vecinul sa ne anunte pe toti. Mintea imi spunea sa merg sa deschid, dar trupul nu prea vroia sa asculte. M-am intors pe o parte, m-am impins in genunchi, m-am luptat cu plapuma si in cele din urma am razbit. Greu, dar am reusit. Am incercat sa vad pe vizor cine scutura casa cu nerabdarea lui insa ochii mei trasesera de mult obloanele si negrul devenise foarte negru, asa ca am deschis. Cine credeti ca era?
In fata mea stateau un el si o ea. El in uniforma, ea fara. Ea cu mapa, el cu sapca. N-am apucat sa spun buna seara ca m-am trezit atacat de ea. “Viroza respiratorie acuta?” “Poftim”? “A debutat cu o rinofaringita acuta, nu a a raspuns la tratament si acum va suspecteaza chiar si de pneumonie bacteriana?” Ea parea un pitbull gata sa sara la jugulara la primul semn, el mustacea cu mana pe cozoroc si cu ochii girofar la mine in casa. “Nu va suparati dar despre ce este…Poftiti, intrati ca e curent si eu sunt racit”. “Lasa domnule ca stim ca esti racit, vrei sa ne atragi in capcana acum. Nu intram, poftim. Ce-o sa faci?”. Sincer, ramasesem fara replica si doar zvacnirile de la tampla imi mai spuneau ca s-ar putea sa nu mai rezist mult in picioare. Ce-or vrea domn’e de la mine? “Sunteti singur?”, a intrat si el in scena. “Da”. “Si nu plecati nicaieri?” “Nu. Nu pot sa ies din casa, sunt racit si nu ma simt deloc…”. “Lasa, stim. Da….paine cine va cumpara?” m-a atacat cu un zambet de superioritate absoluta. “Paine nu mai mananc de doua zile, nu pot sa inghit, am doar supa si putina…”. “Da, sigur. Buletin aveti?”. Aveam, bineinteles. M-am tarat pana la buzunarul blugilor, l-am adus, l-au studiat si….”Vreti sa aprindeti lumina sa va vedem mai bine? Da, semanati. Bine domnu’ Cristian. Sa traiti, numai bine, noi am plecat”. Si au facut stanga-imprejur, lasandu-ma cu ochii in bec.

Doar ea s-a mai intors putin din umeri dupa cinci pasi si mi-a soptit cu pasiunea unei statui grecesti: “Sa nu plecati nicaieri, o sa ne intoarcem. Altfel, adio concediu medical”.

PS: De luna viitoare intra in vigoare noile norme privind controlul cu politia la domiciliile celor in concedii medicale. Nu zambiti la cele citite mai sus, s-ar putea sa va treziti intr-o seara, dupa ce va indopaserati cu medicamente si va impachetaserati cu batiste cu spirt ca bate cineva la usa…..Si asa ajungem la celebrul cantec de acum multi ani, care la intrebarea din titlu raspundea candid…”e Securitatea, nu te speria”.


Am preluat si raspunsul inteligent, care deasemenea astept sa fie revendicat !

Puterea obisnuintei
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.
Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.
Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.
Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat.
Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.

Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."

--------------------------------

Normalul...relativ in care ne aflam, tinde sa devina anormal...dar aceasta este o alta discutie ...

:bow: